Băncile care au preferat să restructureze creditele cu probleme astfel încât să nu fie nevoite să le provizioneze vor fi obligate de Banca Națională a României (BNR) să-și majoreze capitalul cu o primă de risc, a precizat Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din cadrul BNR.
„Închipuiți-vă un contract, un credit ipotecar dat pe 15 ani, al cărui termen de rambursare era în luna mai anul ăsta și s-a decalat cu 5 ani. Serviciul datoriei la creditul respectiv e perfect. E în termen, m-a păcălit. Să fie primit, o duc. Creditul respectiv eu nu pot să-l raportez ca neperformant. Dar pot să-i fac altceva. Merg pe cerința de capital. Nu-l pun să provizioneze, dar îi pun cerință de capital. În ziua de azi două lucruri lipsesc: capitalul și lichiditatea”, a declarat Cinteză joi, în cadrul seminarului „EU-COFILE”, oganizat de BNR alături de Alpha Bank România și Asociația Română a Băncilor (ARB).
Rata creditelor neperformante era, la nivelul lunii septembrie, de 21,6%. Un credit este considerat neperformant atunci când plata ratei și a dobânzii este restantă de 90 de zile sau mai mult. Cu toate acestea, statele membre UE au diferite metodologii de raportare a acestor credite, a avertizat Cinteză. În România, spre exemplu, prin simpla diminuare a creditelor neperformante cu suma provizoanelor, rata poate varia între 3,5% (provizioane RAS) și 9,3% (provizioane IFRS).
Noile raportări cerute de șeful de la supraveghere vin după ce s-a constatat o evoluție îngrijorătoare în bilanțul băncilor.
„Sursa externă este înlocuită cu sursa internă. Banii care au venit până în 2008 s-au băgat puternic în credite. Pe fondul crizei, mamele își vor banii înapoi. În condițiile în care neperformanța crește și raportările nu sunt reale riscăm ca aceste credite neperformante să fie finanțate din sursă internă”, a precizat Cinteză.
Sursă date: Direcția de Supraveghere BNR
„Temerea a fost că fenomenul e mult mai rău decât l-am găsit noi în momentul de față”, a mai adăugat el.
BNR a cerut în septembrie două rânduri de raportări în ceea ce privește restructurările operate de instituțiile de credit, iar în urma analizării datelor inițiale s-a constatat că în jur de cinci bănci au probleme.
„În cazul unor credite s-au făcut și 4, 5 restructurări”, a precizat directorul.
„I-am atenționat că acele expuneri care au beneficiat de restructurări fără motiv economic pentru ele, se va cere o suplimentare de capital”, a spus el, adăugând că cerința de capital va fi ponderată cu o primă de risc de 1.250%.
În momentul de față, Direcția de Supraveghere analizează măsura în care restructurările făcute au fost motivate.
„În unele situații au fost motivate. Debitorii au plătit după restructurări sume importante atât din principal cât și din dobândă”, a precizat Cinteză.
Totodată, directorul s-a confruntat și cu situația în care un președinte de bancă i-a explicat că strategia cerută de acționar a fost ca serviciul datoriei să fie menținut sub 60 de zile, recurgându-se astfel la restructurarea unor credite prin amânarea scadențelor.