BNR: Menirea rezervei de aur este SIGURANȚA și LICHIDITATEA. Se obține profit prin valorificarea INTELIGENTĂ a altor active

Obținerea unei eventuale dobânzi pentru rezerva de aur nu este un obiectiv prioritar pentru BNR, care a obținut un profit considerabil prin fructificarea altor componente ale rezervei internaționale și nu a fost nevoită să utilizeze în acest scop aurul, afirmă Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.

„Obiectivele principale urmărite de BNR în activitatea de administrare a rezervelor internaționale sunt siguranța și lichiditatea, și nu obținerea unor bonificații prin dobânzi. Aceasta este menirea rezervei internaționale, inclusiv a rezervei de aur, care se dimensionează la un nivel adecvat pentru a consolida bonitatea financiară internațională a României și, pe această bază, a reduce costurile de finanțare internațională ale țării.

BNR nu a fost nevoită să obțină profit utilizând rezerva de aur

„Preocuparea majoră a Băncii Naționale la nivelul activității de administrare a rezervelor internaționale este, în consecință, practicarea unui management prudent și eficace al rezervelor, centrat pe credibilitate și diversificarea riscurilor bilanțiere ale instituției, siguranța și lichiditatea plasamentelor. Obținerea unei performanțe investiționale cât mai ridicate este un obiectiv secundar.,” se arată în comunicatul de presă.

„BNR a obținut, în perioada ultimilor ani, profit bilanțier considerabil prin fructificarea inteligentă a altor componente ale rezervei internaționale și nu a fost nevoită să utilizeze în acest scop rezerva de aur. Consiliul de administrație al BNR a decis în 2006 să nu mai facă astfel de operațiuni de vreme ce randamentele obținute și, ulterior, în contextul crizei internaționale, riscurile crescute nu mai făceau posibile îndeplinirea obiectivelor de prudență și siguranță care circumscriu activitatea de administrare”, a precizat Suciu, într-o declarație de presă.

BNR: Administrarea rezervei de aur se face conform prevederilor legale

Purtătorul de cuvânt al BNR răspunde astfel unor semnale din spațiul public, mai multe publicații ridicând semne de întrebare în legătură cu neîncasarea de dobândă pentru rezerva de aur a României, aflată la Banca Angliei.

„Din păcate, au fost citate doar opiniile celor care susțin acest punct de vedere, fără să fie luate în considerare documentele BNR (Raportul Anual 2017 pag. 167 -180 Evoluția stocului de aur în perioada 1990 – 2017) sau punctele de vedere menționate deja în această chestiune, în ciuda apelului făcut în acest sens (Paul Văleanu, „Atenție la cifre!„; Cătălin Dumitrescu, „Adevărul despre aurul României – răspunsul unui coleg de generație la repetatele fantasmagorii ale lui Lucian Isar”). Administrarea rezervei de aur se face conform prevederilor legale în vigoare, care conferă atribuții și responsabilități clare BNR, conforme cu practicile celorlalte bănci centrale membre ale Sistemului European al băncilor centrale (art. 30 și 31 din Legea 312/2004)”, precizează purtătorul de cuvânt al BNR.

BNR a primit documente noi despre tezaurul trimis la Moscova în 1916 și 1917

Banca Națională a României a primit documente noi privind tezaurul trimis la Moscova în anii 1916-1917.

„Banca Națională a României a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 – cu sprijinul altor instituții ale statului – în care reprezentanți ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situația Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 – 1917 și a celorlalte documente de arhivă expediate. Documentul este studiat de specialiștii BNR care încearcă să ateste proveniența și autenticitatea documentelor din arhiva BNR și să coreleze informațiile noi cu cele existente”, au anunțat, vineri, reprezentanții BNR.

După finalizarea cercetării, BNR va informa oficial publicul și instituțiile statului român (Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română, alte instituții interesate) în legătură cu detalii relevante care pot rezulta din aceste documente.

„Conform unor evaluări preliminare, documentul are valoare istorică și completează materialele deja existente în arhiva BNR, dar nu și în privința documentelor orginale din anii 1916 – 1917 (procesele verbale de predare – primire ale valorilor trimise de statul român și BNR în Rusia), care stau la baza solicitărilor de returnare a Tezaurului. Documentele noi confirmă cifrele referitoare la Tezaurul de metale prețioase trimise la Moscova. Orice altă interpretare în legătură cu documentele respective nu se susține, până la finalizarea cercetărilor și reprezintă simple speculații.”

De-a lungul timpului, BNR a publicat numeroase lucrări despre tezaurul de la Moscova: „Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova”, 2 volume (1999, 2011); „Legendele bătrânei doamne” (2009); „Din istoria Băncii Naționale” (2009); „The Treasury of the National Bank of Romania in Moscow” (2000 și 2011); „Salvarea aurului polonez” în limbile română, engleză, poloneză (2012) cu un capitol dedicat Tezaurului de la Moscova; „Odiseea aurului BNR. Tismana 1944-1947″ (2015), dar și numeroase articole de specialitate.

„În fiecare an, în cadrul Simpozionului de istorie bancară „Cristian Popișteanu” sunt discutate toate elementele noi care apar în legătură cu acest subiect. Guvernatorul BNR, dl. Mugur Isărescu, a prezentat în repetate rânduri, în conferințe publice, istoricul și demersurile efectuate pentru recuperarea Tezaurului. De asemenea, BNR a pus la dispoziție Ministerului Afacerilor Externe al României și Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, documente complete și relevante în legăură cu situația Tezaurului. În urma Declarației comune a miniștrilor de externe român și rus din 2003, toate discuțiile se fac pe linie diplomatică, în cazul României prin Ministerul Afacerilor Externe care coordonează partea română a Comisiei mixte, BNR având exclusiv rolul de suport și furnizor de informații bine documentate și autentice. Din acest punct de vedere, analizarea aprofundată a noilor materiale aflate la dispoziție trebuie făcută cu cea mai mare rigoare. Banca Națională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”, au mai menționat reprezentanții BNR.