BNR menține prognoza de inflație la 7,5% pentru finalul anului. Mugur Isărescu: Impactul măsurilor legiferate este estimat la 0,9 puncte procentuale

Banca Naţională a României (BNR) a menținut la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, dar a crescut-o la 4,8% pe cea pentru sfârşitul lui 2024, în principal ca efect al deciziei autorităților de a majora o serie de taxe și impozite, conform datelor din Raportul asupra inflației, prezentat vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Scenariul de bază actualizat reconfirmă prognoza de 7,5% pentru rata anuală a inflației IPC din luna decembrie 2023, arată banca centrală în Raportul asupra inflației, prezentant vineri de guvernatorul Mugur Isărescu, după ce care a fost analizat şi aprobat miercuri de Consiliul de administraţie al BNR.

Consiliul a decis tot miercuri, dată fiind perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă ulterior, și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

„Deocamdată prognoza arată relativ bine”

BNR estima, în august 2023, o inflaţie de 7,5% pentru finalul anului 2023 şi 4,4% pentru sfârşitul lui 2024.

Guvernatorul băncii centrale a punctat și creșterea inflației pe care o estimează pentru prima parte a anului viitor, pe fondul măsurilor legiferate recent.

„Aceasta este prognoza pe care probabil că o aşteptaţi. Nu diferă mult de cea anterioară, din luna august. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectorii pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate. Pe acelea le-am luat în considerare. Este vorba de impactul de runda I-a al creşterilor de TVA, aducerea lor la acelaşi nivel, să spunem, sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte şi accize, creşterea accizelor”, a detaliat șeful BNR.

„Impactul ăsta este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în trimestrul I al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţie şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul lui T3, trimestrul III din 2025. Ceea ce, ca să îi irit puţin pe monetarişti, că sunt mulţi monetarişti în sală, nu este rău, în contextul a două războaie şi a tuturor incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată relativ bine”, a afirmat Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Potrivit guvernatorului BNR, principala contribuţie la scăderea inflaţiei este reducerea inflaţiei CORE 2 ajustat, iar aceasta arată că întărirea politicii monetare şi ţinerea la nivel relativ înalt a dobânzilor pentru o perioadă mai lungă de timp, politică pe care o susține pe viitor, şi-a spus efectul şi îşi va spune în continuare.

Mugur Isărescu a subliniată ce este relativ nou în această prognoză, respectiv că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. „Ea este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, şi asta în contextul anticipării unui ritm susţinut al corecţiei fiscale pe parcursul anului 2024 şi al continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi şi în lume”, a precizat Mugur Isărescu.

Riscuri, și în contextul anului electoral viitor

Guvernatorul BNR a detaliat și o parte din riscurile previzionate la adresa acestor prognoze. „În ceea ce priveşte evoluţia cererii interne, nu vedem riscuri inflaţioniste, ci mai degrabă în jos. La impactul preţurilor materiilor prime, al bunurilor intermediare şi finale datorită în special tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu vedem riscuri în sus, de creştere. Politica fiscală şi cea a veniturilor sunt riscuri în ambele sensuri. Unele cum sunt măsurile de majorare  unor taxe, care se duc direct în preţuri, în sens de creştere a preţurilor, dar din punct de vedere al cererii agregate, deci atingerea obiectivelor de deficit bugetar avute în vedere de guvern, duce inflaţia în jos. Iar pe piaţa muncii din punctul nostru de vedere, luând în considerare şi anul electoral, riscurile sunt de a împinge creşterea preţurilor în sus, de a amplifica creşterea preţurilor”, a explicat Mugur Isărescu.

Cât ar fi fost inflația fără ultimele decizii

Potrivit datelor din raport, în perspectivă, inflația IPC își va continua traiectoria descendentă, cu o întrerupere temporară a acestei tendințe la începutul anului viitor. La acel moment, sunt prevăzute majorări ale TVA de la 9% la 19% în cazul alimentelor care conțin zahăr și, respectiv, de la 5% la 19% pentru o serie de activități recreative și sportive.  De la 1 ianuarie 2024 s-a adoptat și ipoteza unei reveniri a accizei la combustibili pe un palier mai ridicat, ulterior deciziei de plafonare a acesteia, în 2023, la nivelul minim european.

Astfel, rata anuală a inflației IPC se va majora temporar la 7,7% în luna martie 2024, după care își va relua traiectoria descrescătoare și va înregistra 4,8% în decembrie 2024 și, respectiv, 3,3% la sfârșitul trimestrului III 2025, valoare plasată în intervalul țintei (2,5% ±1 punct procentual).

Potrivit BNR, pentru sfârșitul anului viitor, valoarea proiectată este mai ridicată față de cea din Raportul anterior cu 0,4 puncte procentuale, în principal ca efect al deciziei autorităților de a majora o serie de taxe și impozite.

În absența acestor majorări, rata anuală a inflației IPC s-ar plasa la finele anului viitor la 3,9%, cu 0,1 puncte procentuale sub cuantumul indicatorului la taxe constante din precedentul raport.

Guvernatorul BNR – Raport Asupra Inflatiei noiembrie 2023 by Gandul.info on Scribd

Sursa foto: Youtube / BNR