„Brigada Diversă” de la ANAF lovește din nou pe Facebook: pilde cu patroni de club și realizări mărețe între două meciuri de Solitaire

Într-o postare într-o notă ironică pe contul de Facebook, intitulată „Miracol pe litoralul românesc!” echipa de PR a ANAF face un „top 10 al managerilor de succes de pe litoral” după încasările fiscalizate în perioada mai-iulie 2015, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

În tabel numele cluburilor, restaurantelor, barurilor și teraselor apar cu inițiale.

Pe primul loc în top se află un club – „MM SRL” – care a avut în mai-iulie anul acesta încasări cu 1.500% mai mari față de același interval de anul trecut.
Pe locul doi se află un  restaurant – „TR SRL” – cu încasări mai mari cu 870% față de anul trecut.
 

„Miracol pe litoralul românesc! Din ciclul ‘ a crescut consumul cu 5,4%, e normal să colectezi 39% în plus la TVA în zona București-Ilfov’ și pentru a elimina cea mai mică umbră de îndoială cu privire la perspicacitatea frăției ‘consumiștilor’, vă prezentăm astăzi un top 10 al managerilor de succes de pe litoral care au înregistrat creșteri ale business-ului cu adevărat miraculoase. De exemplu, dacă în perioada mai-iulie 2014 unul dintre ei a fiscalizat 88.497 lei, în mai-iulie 2015 rapoartele caselor de marcat ale aceluiași club au înregistrat un uimitor 1.444.307 lei, ceea ce înseamnă o creștere de cca 1.500%”, se arată în postare.

În aceeași retorică, PR-ul Fiscului face analiza ironică revistelor de business, dându-le peste nas jurnaliștilor care vorbesc despre afacerile de succes, comentând că încasările cluburilor de pe litoral se datorează „secetei” și „românilor însetați”. 

„Ne putem doar închipui cum ar suna declarația acestui manager excepțional, în cadrul unui interviu din revistele de business care prezintă top-uri și povești de succes în afaceri, cu personaje care pleacă la drum cu 100$ împrumutați de la familie și ajung peste un an la cifre de afaceri de milioane de euro: „Sincer, nu știu exact să vă spun. Eu sunt același, iar clubul nu are nimic în plus față de anii trecuți. Cred că a crescut consumul. Este posibil ca românii să fi fost extrem de însetați în această perioadă. După cum știți, a fost și secetă. Mă mai gândesc și la faptul că este posibil ca turiștii de anul acesta să fi băut mai mult și de nervi când au văzut cum inspectorii Antifraudă intră în club în timp ce ei sunt la distracție”, se arată în postare.

În final, comunicatorii Fiscului prezintă marile realizări ale ANAF sub motto-ul „precizăm că, în timp ce consumul creștea cu 1.500% pe litoral, inspectorii Antifraudă veneau la serviciu și, între meciurile din campionatul intern de Solitaire, rezolvau cazuri de buticari și precupețe de zarzavaturi”.

Dincolo de glumele de Facebook ale PR-ului Fiscului, e de menționat că ANAF nu a explicat până acum cum aproape 8.000 de români au ajuns pe lista neagră a Fiscului, fiind declarați suspecți și încadrați în categoria persoanelor cu „risc fiscal ridicat”, urmând să le dea explicații inspectorilor și să justifice diferențele dintre venituri și cheltuieli. Fiecare nu și-ar fi declarat anual, din calculele Fiscului, peste un milion de lei – 220.000 de euro – în perioada 2011-2013, însă problema este că momentul de referință este 2011, fără a se ține cont de patrimoniul de până atunci.

ANAF nu a explicat cum se poate ca aproape 8.000 de persoane să devină „suspecți” fără să se știe câți bani aveau la începutul perioadei de control, în condițiile în care Constituția spune clar: caracterul licit al dobândirii averii se prezumă.