Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2024 a fost publicat de Ministerul Finanțelor, miercuri după-amiază, în transparență decizională.
Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.
Conform Raportui privind situaţia macroeconomică pe anul 2024 şi proiecţia acesteia pe anii 2025-2027, care însoțește proiectul Legii bugetului, creşterea economică în România este estimată a se modera la 2,2% în acest an din cauza inflaţiei care încă persistă şi va afecta veniturile disponibile, a condiţiilor financiare restrictive şi a cererii externe slabe. Pentru perioada 2024-2025 se aşteaptă ca economia să accelereze la 3,1% şi respectiv 3,4%, având în vedere impactul pozitiv al investiţiilor derulate prin PNRR, creşterea veniturilor disponibile reale şi un consum public solid.
Mai mult, preţurile mai scăzute la energie au contribuit la ajustarea inflaţiei de la 12% în 2022 la 9,8% în 2023. Totuşi, inflaţia de bază se aşteaptă să rămână ridicată şi să depăşească inflaţia totală din cauza preţurilor ridicate pe componentele bunuri alimentare şi servicii. Pentru perioada 2024-2025 se estimează o decelerare mai puternică, putând să se încadreze în ţintele BNR la sfârşitul anului 2025 (3,4%).
Nicolae Ciucă, președintele PNL anunța marți seara că este intenția Coaliţiei să trimită proiectul Legii bugetului pentru anul 2024 către Parlament în cursul săptămânii viitoare.
Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a precizat miercuri,în contextul primirii la Palatul Victoria a unei delegații a Băncii Mondiale, că pregătirea bugetului pentru anul 2024 a ocupat un loc important în cadrul discuțiilor, premierul Marcel Ciolacu prezentând cu acest prilej obiectivele urmărite de Guvern în configurarea alocărilor bugetare pentru anul viitor.
„Sumele direcționate către investiții ocupă o pondere importantă în structura bugetului pentru 2024, de peste 7% din PIB. Guvernul are în vedere, de asemenea, introducerea unui set de măsuri noi pentru combaterea evaziunii fiscale și înființarea unei structuri interinstituționale care să asigure coerența implementării acestor măsuri”, a subliniat prim-ministrul român.
În plus, premierul Marcel Ciolacu a evidențiat eforturile făcute pentru creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene, arătând că țara noastră va încheia actualul exercițiu financiar cu o rată de absorbție de aproximativ 97%.
Pe scurt, pentru 2024 sunt estimate:
Cheltuieli bugetare de 38,8 % din PIB cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2024 reprezintă 33,81 % din PIB, acestea scad la 32,57 % din PIB în anul 2025, pentru ca în anul 2027 să înregistreze 31,81 % din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință, de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative, care fac ca acestea să își mărească valoarea nominală.
Cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2024 reprezintă 38,8% din PIB, ajungând la 34,66% în 2027, în scădere ca procent în PIB pentru a reduce deficitul bugetar în mod treptat.
În ceea ce privește deficitul, începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC). PDE a fost inițiată prin propunerea Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE. Conform recomandării formulate de CE și adoptată de Consiliul UE în iunie 2021 țintele de deficit ESA stabilite de Consiliu fiind de 4,4% din PIB pentru 2023.
„Planificarea bugetară pe anul 2024 și estimările pe perioada 2025-2026 își mențin angajamentul de continuare a ajustării deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor. În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2024 este estimat la 4,9 % din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2027 la 2,9% din PIB, respectiv o reducere de 2,0 puncte procentuale față de anul 2024”, se arată în document.
Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2024 la valoarea de 5,0 % din PIB. În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB), se va menține pe tot orizontul de referință, dar continuă să se ajusteze și în anul 2024, cu 1,1 puncte procentuale față de 2023, pentru ca în anul 2027 să înregistreze 2,9% din PIB.
Potrivit documentului, finanțarea responsabilă si durabilă joacă un rol cheie în reconcilierea dezvoltării solide cu valorile de mediu, etice și sociale, pe fondul ultimelor evoluții la nivel mondial.
Impactul crizelor suprapuse (criza sanitară, criza energetică, criza alimentară), schimbările structurale profunde în curs de desfășurare în toate economiile lumii), inflația în creștere și tensiunile geopolitice au condus la schimbări de paradigmă, de standarde și reguli, reînnoirea instrumentelor de intervenție, adaptarea politicilor la noile realități.
Impactul combinat al acestor evenimente excepționale au necesitat un răspuns substanțial, fără precedent din partea autorităților de pe tot globul pentru a atenua consecințele lor economice și sociale, precum și o cooperare strategică consolidată.
În acest context, al marilor provocări cu care se confruntă omenirea, al efortului comun pentru o Europă puternică și sănătoasă, in contextul unui mediu internațional dificil și tensionat, România stabilește următoarele obiective ale construcției bugetare pentru pe anul 2024 și orizontul 2025-2027:
Conform inițiatorilor, având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, la estimarea cheltuielilor vor fi avute în vedere, în principal, mai multe măsuri.
Măsuri din cadrul Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung nr. 296/2023, cum ar fi:
Pe parte de venituri:
− impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri; Impozitul se aplică veniturilor totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizare;
− impozit suplimentar pentru instituțiile de credit calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a unei cote de impozitare astfel: 2% în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, respectiv 1% începând cu 1 ianuarie 2026. Cifra de afaceri cuprinde venituri din dobânzi, dividende, taxe și comisioane, respectiv alte categorii de venituri.
− impozit suplimentar pentru operatorii din sectoarele petrol și gaze naturale, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro: se impune un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizări;
− instituirea a două cote de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, astfel: a) 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depășesc 60.000 euro; b) 3% pentru microîntreprinderile care (i) realizează venituri peste 60.000 euro sau (ii) desfășoară activități, principale sau secundare, în domeniile editare produse software, facilități de cazare, restaurante, catering pentru evenimente, baruri, activități juridice (societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați), activități de asistență medicală generală sau specializată, stomatologie.
− revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator: scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv.
Suplimentar, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat. Aplicarea facilităților fiscale se limitează până la data de 31 decembrie 2028.
− revizuirea reglementărilor privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară: i) scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv; ii) eliminarea exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate; iii) scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.
− includerea sumelor reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate potrivit legii, în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii şi asimilate salariilor. Măsura intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.
− modificarea regimului aplicabil din punct de vedere al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente. Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe țară.
− creșterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale (cu păstrarea plafonului de 600 000 Lei), livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, pentru centre de fitness/baze sportive, activități recreative (parcuri de distracții /recreative, bâlciuri) și intrare evenimente sportive.
− trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
− Modificarea cotei de TVA de la 5% la 19% pentru transportul de persoane în scop turistic sau de agrement.
− Introducerea în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate a băuturilor nealcoolice cu zahăr adăugat/conținut de zahar între 5-8 g/100 ml 0.4 lei/litru și peste 8g/100 ml 0.6 lei/litru;
− majorarea nivelului accizelor pentru produsele de tutun cu 7.5% de la 1 ian 2024;
− majorarea nivelului accizelor pentru produsele cu alcool cu 10% de la 1 ian 2024;
− impozitarea proprietăților imobiliare și mobiliare de valoare mare de 0,3% pentru proprietățile reprezentând clădiri rezidențiale, cota fiind aplicată asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei, respectiv în cazul autoturismelor, cota se aplică asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
Pe parte de cheltuieli:
− desființarea posturilor vacante;
− majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală: a) minimum 10 posturi de execuție pentru constituirea unui serviciu; b) minimum 20 posturi de execuție pentru constituirea unei direcții; c) minimum 35 de posturi de execuție pentru constituirea unei direcții
generale;
− diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%; Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;
− acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul unui plafon de 8.000 lei net/lunar. Valoarea voucherului de vacanță crește de la 1.450 lei/an la 1.600 lei/an pentru a nu fi afectați funcționarii de introducerea CASS de 10% la voucherele de vacanță;
− acordarea indemnizației de hrană numai pentru funcționarii publici cu venituri sub 8.000 lei net/lunar;
− plafonarea sporului de condiții vătămătoare (sporul de antenă) de 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.500 lei brut/lună pentru toate domeniile de activitate din sectorul bugetar;
− aprobarea/modificarea de normative de cheltuieli pentru instituțiile și autoritățile publice în ce privește dotarea cu autoturisme si consumul de carburanți; Limitarea cheltuielilor cu achiziția de aparate de telefonie mobilă și de abonamente lunare de telefonie mobilă;
− diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;
Alte măsuri avute în vedere domeniul cheltuielilor bugetare, vizează in principal:
Știre în curs de actualizare.