Bugetul pentru 2024 a fost publicat în transparență decizională. Ce cheltuieli și ce venituri estimează statul

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2024 a fost publicat de Ministerul Finanțelor, miercuri după-amiază, în transparență decizională.

Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.

Conform Raportui privind situaţia macroeconomică pe anul 2024 şi proiecţia acesteia pe anii 2025-2027, care însoțește proiectul Legii bugetului, creşterea economică în România este estimată a se modera la 2,2% în acest an din cauza inflaţiei care încă persistă şi va afecta veniturile disponibile, a condiţiilor financiare restrictive şi a cererii externe slabe. Pentru perioada 2024-2025 se aşteaptă ca economia să accelereze la 3,1% şi respectiv 3,4%, având în vedere impactul pozitiv al investiţiilor derulate prin PNRR, creşterea veniturilor disponibile reale şi un consum public solid.

Mai mult, preţurile mai scăzute la energie au contribuit la ajustarea inflaţiei de la 12% în 2022 la 9,8% în 2023. Totuşi, inflaţia de bază se aşteaptă să rămână ridicată şi să depăşească inflaţia totală din cauza preţurilor ridicate pe componentele bunuri alimentare şi servicii. Pentru perioada 2024-2025 se estimează o decelerare mai puternică, putând să se încadreze în ţintele BNR la sfârşitul anului 2025 (3,4%).

Nicolae Ciucă, președintele PNL anunța marți seara că este intenția Coaliţiei să trimită proiectul Legii bugetului pentru anul 2024 către Parlament în cursul săptămânii viitoare.

Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a precizat miercuri,în contextul primirii la Palatul Victoria a unei delegații a Băncii Mondiale, că pregătirea bugetului pentru anul 2024 a ocupat un loc important în cadrul discuțiilor, premierul Marcel Ciolacu prezentând cu acest prilej obiectivele urmărite de Guvern în configurarea alocărilor bugetare pentru anul viitor.

„Sumele direcționate către investiții ocupă o pondere importantă în structura bugetului pentru 2024, de peste 7% din PIB. Guvernul are în vedere, de asemenea, introducerea unui set de măsuri noi pentru combaterea evaziunii fiscale și înființarea unei structuri interinstituționale care să asigure coerența implementării acestor măsuri”, a subliniat prim-ministrul român.

În plus, premierul Marcel Ciolacu a evidențiat eforturile făcute pentru creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene, arătând că țara noastră va încheia actualul exercițiu financiar cu o rată de absorbție de aproximativ 97%.

Obiectivele Legii bugetului

Pe scurt, pentru 2024 sunt estimate:

• PIB: 1.733.821 milioane de lei
• Deficit bugetar cash 5% din PIB
• Ajustare de aprox. 2,1 în anul 2027 față de anul 2024
• Venituri bugetare 33,8 % din PIB cu tendință de creștere în valoare absolută.
• Cheltuieli bugetare de 38,8 % din PIB cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință

Cheltuieli bugetare de 38,8 % din PIB cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2024 reprezintă 33,81 % din PIB, acestea scad la 32,57 % din PIB în anul 2025, pentru ca în anul 2027 să înregistreze 31,81 % din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință, de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative, care fac ca acestea să își mărească valoarea nominală.

Cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2024 reprezintă 38,8% din PIB, ajungând la 34,66% în 2027, în scădere ca procent în PIB pentru a reduce deficitul bugetar în mod treptat.

În ceea ce privește deficitul, începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC). PDE a fost inițiată prin propunerea Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE. Conform recomandării formulate de CE și adoptată de Consiliul UE în iunie 2021 țintele de deficit ESA stabilite de Consiliu fiind de 4,4% din PIB pentru 2023.

„Planificarea bugetară pe anul 2024 și estimările pe perioada 2025-2026 își mențin angajamentul de continuare a ajustării deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor. În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2024 este estimat la 4,9 % din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2027 la 2,9% din PIB, respectiv o reducere de 2,0 puncte procentuale față de anul 2024”, se arată în document.

Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2024 la valoarea de 5,0 % din PIB. În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB), se va menține pe tot orizontul de referință, dar continuă să se ajusteze și în anul 2024, cu 1,1 puncte procentuale față de 2023, pentru ca în anul 2027 să înregistreze 2,9% din PIB.

Măsurile pentru reducerea cheltuielilor

Potrivit documentului, finanțarea responsabilă si durabilă joacă un rol cheie în reconcilierea dezvoltării solide cu valorile de mediu, etice și sociale, pe fondul ultimelor evoluții la nivel mondial.

Impactul crizelor suprapuse (criza sanitară, criza energetică, criza alimentară), schimbările structurale profunde în curs de desfășurare în toate economiile lumii), inflația în creștere și tensiunile geopolitice au condus la schimbări de paradigmă, de standarde și reguli, reînnoirea instrumentelor de intervenție, adaptarea politicilor la noile realități.

Impactul combinat al acestor evenimente excepționale au necesitat un răspuns substanțial, fără precedent din partea autorităților de pe tot globul pentru a atenua consecințele lor economice și sociale, precum și o cooperare strategică consolidată.

În acest context, al marilor provocări cu care se confruntă omenirea, al efortului comun pentru o Europă puternică și sănătoasă, in contextul unui mediu internațional dificil și tensionat, România stabilește următoarele obiective ale construcției bugetare pentru pe anul 2024 și orizontul 2025-2027:

• Continuarea măsurilor pentru redresare economică, accelerarea creșterii economice, menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și incluzivă care să asigure o tranziție eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare care să conducă la eliminarea vulnerabilităților din economie și să asigure un nivel de trai decent;
• Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale contribuind, în acest fel la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului, ținând seama de fragilitatea mediului intern și extern, de efortul bugetar ce trebuie alocat noii legi privind sistemul de pensii și implementarea reformelor din PNRR care trebuiesc finalizate până in anul 2026.
• Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix, prin creșterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență ce finanțează reformele și investițiile stabilite prin Programul Național de Redresare și Reziliență, cel mai mare pachet de stimulare din resursele europene alocate României;
• Consolidarea unei politici fiscale predictibile angajate pe panta de reducere a deficitului bugetar, pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de suita de crize cu care se confruntă societatea, simplificarea fiscalității și perfecționarea legislației în funcție de fenomenele evazioniste, pentru a crea premisa unei creșteri economice sănătoase și durabile;
• Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil;
• Măsuri pentru crearea și consolidarea unor finanțe publice sănătoase, prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice, cu focalizare pe :

1. Finanțarea unor măsuri active economice pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, reforme în domeniul muncii, al pensiilor, al sprijinirii IMM al căror lanț de aprovizionare a fost puternic afectat de războiul împotriva Ucrainei;
2. Îmbunătățirea programării bugetare prin consolidarea bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat pentru o construcție bugetară credibilă și responsabilă, care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței;
3. Alocarea dirijată către priorități bine definite și mai multă responsabilitate în utilizarea fondurilor publice, realizate prin implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor publice, evitarea risipei fondurilor publice;

Măsuri pentru sustenabilitatea financiară a României în 2024

Conform inițiatorilor, având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, la estimarea cheltuielilor vor fi avute în vedere, în principal, mai multe măsuri.

Măsuri din cadrul Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung nr. 296/2023, cum ar fi:

Pe parte de venituri:

− impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri; Impozitul se aplică veniturilor totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizare;

− impozit suplimentar pentru instituțiile de credit calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a unei cote de impozitare astfel: 2% în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, respectiv 1% începând cu 1 ianuarie 2026. Cifra de afaceri cuprinde venituri din dobânzi, dividende, taxe și comisioane, respectiv alte categorii de venituri.

− impozit suplimentar pentru operatorii din sectoarele petrol și gaze naturale, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro: se impune un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizări;

− instituirea a două cote de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, astfel: a) 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depășesc 60.000 euro; b) 3% pentru microîntreprinderile care (i) realizează venituri peste 60.000 euro sau (ii) desfășoară activități, principale sau secundare, în domeniile editare produse software, facilități de cazare, restaurante, catering pentru evenimente, baruri, activități juridice (societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați), activități de asistență medicală generală sau specializată, stomatologie.

− revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator: scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv.

Suplimentar, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat. Aplicarea facilităților fiscale se limitează până la data de 31 decembrie 2028.

− revizuirea reglementărilor privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară: i) scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv; ii) eliminarea exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate; iii) scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.

− includerea sumelor reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate potrivit legii, în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii şi asimilate salariilor. Măsura intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.

− modificarea regimului aplicabil din punct de vedere al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente. Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe țară.

− creșterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale (cu păstrarea plafonului de 600 000 Lei), livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, pentru centre de fitness/baze sportive, activități recreative (parcuri de distracții /recreative, bâlciuri) și intrare evenimente sportive.

− trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

− Modificarea cotei de TVA de la 5% la 19% pentru transportul de persoane în scop turistic sau de agrement.

− Introducerea în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate a băuturilor nealcoolice cu zahăr adăugat/conținut de zahar între 5-8 g/100 ml 0.4 lei/litru și peste 8g/100 ml 0.6 lei/litru;

− majorarea nivelului accizelor pentru produsele de tutun cu 7.5% de la 1 ian 2024;

− majorarea nivelului accizelor pentru produsele cu alcool cu 10% de la 1 ian 2024;

− impozitarea proprietăților imobiliare și mobiliare de valoare mare de 0,3% pentru proprietățile reprezentând clădiri rezidențiale, cota fiind aplicată asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei, respectiv în cazul autoturismelor, cota se aplică asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

Pe parte de cheltuieli:

− desființarea posturilor vacante;

− majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală: a) minimum 10 posturi de execuție pentru constituirea unui serviciu; b) minimum 20 posturi de execuție pentru constituirea unei direcții; c) minimum 35 de posturi de execuție pentru constituirea unei direcții

generale;

− diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%; Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;

− acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul unui plafon de 8.000 lei net/lunar. Valoarea voucherului de vacanță crește de la 1.450 lei/an la 1.600 lei/an pentru a nu fi afectați funcționarii de introducerea CASS de 10% la voucherele de vacanță;

− acordarea indemnizației de hrană numai pentru funcționarii publici cu venituri sub 8.000 lei net/lunar;

− plafonarea sporului de condiții vătămătoare (sporul de antenă) de 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.500 lei brut/lună pentru toate domeniile de activitate din sectorul bugetar;

− aprobarea/modificarea de normative de cheltuieli pentru instituțiile și autoritățile publice în ce privește dotarea cu autoturisme si consumul de carburanți; Limitarea cheltuielilor cu achiziția de aparate de telefonie mobilă și de abonamente lunare de telefonie mobilă;

− diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;

Alte măsuri avute în vedere domeniul cheltuielilor bugetare, vizează in principal:

1. majorarea pensiilor de asigurări sociale cu 13,8% începând cu luna ianuarie și acordarea pensiilor recalculate conform noi legi a pensiilor începând cu luna  septembrie;
2. majorarea cu 5% a salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice cu excepția personalului din învățământ care va beneficia de o majorare de 20%, ce va fi acordată în două tranșe de la 1 ianuarie și 1 iunie 2024. În prima fază, salariile profesorilor vor crește cu 13% de la 1 ianuarie 2024.
3. munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător, cu anumite exceptii prevăzute de lege;
4. instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare;
5. instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii; cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2023;
6. suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante;
7. neacordarea de ajutoare, plăți compensatorii la pensionare;
8. menţinerea în anul 2024 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2023 a unor drepturi (indemnizația pentru activitatea de liber profesionist, cuantumul indemnizatiilor acordate membrilor Academiei Române, drepturi pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român) etc;
9. rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2023;
10. cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul din luna decembrie 2023, de 6.240 lei;
11. reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dusîntors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport stabilite prin acte normative pentru unele categorii de persoane;

Știre în curs de actualizare.