BUGETUL ROMÂNIEI ÎN 2014. Câți bani estimează guvernul că va strânge la buget și cât se va cheltui anul viitor. DOCUMENT EXCLUSIV

Proiectul bugetului general consolidat pentru anul viitor a fost construit pe o prognoză de venituri de 201,9 miliarde lei și un total al cheltuielilor estimate de 216,4 miliarde lei, astfel că deficitul se ridică la 14,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,2% din PIB, potrivit proiectului de buget obținut în exclusivitate de Mediafax. În plus, companiile de stat nu pot face angajari, dar vor putea majora salariile, iar primăriile vor primi mai mulți bani decât anul trecut numai în anumite condiții.

Acesta este unul dintre cele mai cunoscute TESTE din lume. Cu toate acestea, nu există un singur răspuns corect. Tu ce vezi prima dată când privești această imagine?

Creștere economică prognozată de 2,2%

Defalcat, bugetul de stat se bazează pe venituri de 100,8 miliarde lei, iar cheltuielile se vor ridica la 119,1 miliarde lei, din care 47,7 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal.

Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit pe venituri de 51,8 miliarde de lei și cheltuieli de 52 miliarde de lei.

Câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 este de 2.298 lei.

Bugetul este construit pe un deficit de 2,2% din PIB și o creștere economică de 2,2%.

Companiile de stat îngheață angajările, dar pot majora salarii

Companiile de stat nu vor putea majora nici anul viitor numărul prognozat de personal comparativ cu cel din acest an decât cu aprobarea specială a Guvernului sau a autorităților locale, dar vor putea crește cheltuielile salariale, indiferent dacă au avut sau nu profit, în funcție de inflația pe 2014

„Operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri și cheltuieli, cel mult cu indicele mediu de creștere al prețurilor prognozat pentru anul 2014. Operatorii economici care nu au înregistrat profit în anul precedent sau care primesc subvenții sau transferuri de la bugetul de stat și bugetul local pentru activitatea de exploatare pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri și cheltuieli, în limita procentului mediu de creștere a salariilor aplicabil pentru personalul din sectorul bugetar, dar nu mai mult decât indicele mediu de creștere al prețurilor prognozat pentru anul 2014”, se arată în document.

În același timp, în anul 2014, aceste companii nu pot majora numărul prognozat de personal la finele anului față de cel realizat în anul 2013, cu încadrarea în cel aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli. În cazuri temeinic justificate și numai cu aprobarea Guvernului prin memorandum sau a consiliului local, județean, ori Consiliului General al Municipiului București, în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2014 al acestor operatori economici se pot propune creșterea numărului de personal prevăzut pentru finele anului 2014, față de cel realizat în anul precedent, cu încadrarea în cel aprobat, și a cheltuielilor de natură salarială aferente, în cazul în care se justifică, din punct de vedere economic, extinderea activității și a producției ce urmează a se realiza, precum și majorarea cheltuielilor de natură salarială peste limitele de cheltuieli determinate, ca urmare a creșterii numărului de personal în anul 2013, cu încadrarea în cel aprobat, și pentru care cheltuielile de natură salarială au fost aprobate pentru o fracțiune din an.

Creșterea câștigului mediu brut lunar pe salariat va fi corelată cu creșterea productivității muncii.

Guvernul alocă mai mulți bani primarilor, dar impune terminarea lucrărilor începute

Guvernul va alimenta anul viitor bugetele locale din TVA cu peste 15,3 miliarde lei, mai mult decât fondurile alocate în acest an, dar le va impune să finanțeze cu prioritate proiecte UE și interzice alocarea de fonduri pentru lucrări noi dacă nu sunt asigurate mai întâi proiectele în derulare.

În acest an, bugetele locale au fost alimentate cu sume defalcate din taxa adăugată în cuantum de 14,6 miliarde lei.

Pentru anul viitor, conform proiectului de buget obținut de Mediafax, din totalul sumei alocate autorităților locale din TVA, 2,1 miliarde lei sunt pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, 11 miliarde lei sunt pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, 368,3 milioane lei sunt destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, a căror repartizare, pe unități administrativ-teritoriale, se face în funcție de lungimea și starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul județean, după consultarea primarilor, iar 1,7 miliarde lei sunt pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.

„În anul 2014, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor finanța cu prioritate acele lucrări de investiții/activități noi sau în continuare, aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Se interzice finanțarea lucrărilor de investiții noi dacă nu sunt asigurate surse de finanțare a lucrărilor de investiții/activități în continuare, astfel încât să se respecte graficele de execuție/termenele de punere în funcțiune sau datele de finalizare a proiectelor aflate în implementare”, se arată în document.

Autorităților locale le va fi interzis și să finanțeze obiectivele de investiții noi dacă în portofoliul ordonatorilor de credite ai bugetelor locale există obiective de investiții/proiecte în derulare al căror termen de punere în funcțiune/termen de implementare stabilit prin contractul/decizia/ordinul de finanțare este depășit, până la finalizarea acestora. Excepție fac lucrările de investiții colaterale, care cuprind cheltuielile pentru efectuarea unor lucrări legate teritorial și funcțional de o anumită investiție directă, necesare punerii în funcționare și exploatării investiției directe realizate ca urmare a implementării unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Firmele care acordă sponsorizări sau burse private vor avea drept de deducere timp de 7 ani

Firmele care acordă sponsorizări sau burse private vor avea posibilitatea să deducă timp de șapte ani sumele care nu au putut fi scăzute din impozitul pe profit, spre deosebire de sistemul actual, în care sumele care nu sunt deduse în anul respectiv nu mai pot fi reportate pe anii următori.

Modificarea va fi operată de Guvern prin ordonanță de urgență și aplicată începând cu anul viitor.

Conform legislaiei actuale, contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și cei care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă a 3 la mie din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat. În cazurile în care sumele aferente sponsorizării/mecenatului nu sunt scăzute în totalitate din impozitul pe profit în anul efectuării operațiunii, acestea nu mai pot fi însă scăzute din impozitul pe profit al anilor fiscali următori.

Guvernul va introduce însă o nouă regulă conform căreia sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani consecutivi.

Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Guvernul arată că, prin instituirea acestui mecanism, se acordă dreptul de deducere, din impozitul de profit, pentru sumele aferente sponsorizării și în cazul contribuabililor care înregistrează pierdere fiscală în anul efectuării sponsorizării.

Contribuția la pensiile private obligatorii crește la 4,5% din venitul salariatului

Contribuția la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) va crește de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor, obținut de Mediafax.

Nivelul contribuției la Pilonul II prevăzut pentru acest an, de 4%, a fost însă cu 0,5 puncte procentuale sub calendarul inițial, după ce, în 2009, Guvernul a decis să mențină cota la 2% pe fondul crizei financiare.

Până în 2016, contribuția ar trebui să ajungă la 6%, potrivit legislației.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar