Bulgarii vor încă trei poduri peste Dunăre. Când va fi deschis cel dintre Calafat și Vidin. GALERIE FOTO

Ministrul Fondurilor Europene din Bulgaria, Tomislav Donchev, a declarat că este nevoie de cel puțin cinci poduri peste Dunăre astfel încât relațiile comerciale dintre România și statul vecin să se desfășoare în condiții optime, notează Novinite.

În prezent există un singur pod, cel de la Giurgiu, urmând ca anul viitor să fie finalizate lucrările la podul Calafat-Vidin.

„În opinia mea este păcat să vorbim doar despre două poduri între două state membre UE care au relații comerciale intense. Este păcat să vorbim chiar și despre trei poduri. Trebuie să avem cel puțin cinci poduri”, a precizat Donchev în cadrul unei întâniri cu omologul său român, Leonard Orban.

În 2013 vom putea trece Dunărea pe la Calafat

Singurul pod care leagă la ora actuală România de Bulgaria este cel aflat între Giurgiu și Ruse, inaugurat în 1954.

SPORT Costel Gâlcă cere transferuri chiar înainte de derby-ul FCSB – Rapid: „Aproape pe toate posturile mi-aș dori alt tip de jucător”

14:43

TEHNOLOGIE Miliardarii care vor să iasă din democrație. Cum își construiesc elitele din tech propriile orașe, cu reguli și taxe făcute de ei

14:28

Anul viitor ar urma să fie dat în folosință podul dintre Calafat și Vidin, termenul de finalizare anunțat fiind 1 ianuarie 2013. România și Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului în 2000, însă lucrările la proiectul care face parte din Coridorul IV Pan European au fost întârziate din cauza fondurilor insuficiente.

Costurile totale ale proiectului au fost evaluate la circa 236 de milioane de euro. Partea română a contribuit cu 66,9 milioane de euro de la buget și alte 33,8 milioane de euro de la UE prin programul ISPA. Angajamentul financiar al guvernului bulgar se ridică la 60,7 milioane de euro. Pe lângă contribuția celor două state și a Uniunii Europene proiectul de infrastructură a fost finațat prin împrumuturi și subvenții de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) și de la Instituția Germană de Credit pentru Reconstrucție și Dezvoltare (IGCRD).

Podul ar urma să aibă două benzi de circulație pe fiecare sens de mers, o linie de cale ferată, o pistă pentru bicicliști și o zonă pietonală.

România se ocupă de construcția a 5 km de cale ferată nouă, pe teritoriul țării, de la capătul podului până la Golești, Calafat. Tot părții române i-a revenit construirea a 5 km de drum expres și a unei stații terminale pentru taxare și control.

Bulgaria a primit sarcina proiectării și construcției podului hobanat precum și a infrastructurii rutiere și feroviare de acces. Podul va avea o lungime de circa 1,9 km.

Constructorul desemnat prin licitație de partea română este asocierea companiilor spaniole AZVI și Vimac, în timp ce compania spaniolă Fomento de Construcciones y Contratas (FCC) a fost însărcinată cu designul și execuția podului.

Oficial MTI: Bulgarii sunt de vină pentru întârzierea lucrărilor

Autoritățile române, alături de comisarul european pentru dezvoltare europeană, Johannes Hahn, au vizitat sâmbătă podul pentru a inspecta stadiul lucrărilor. Vasile Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, a ținut să sublinieze că „prietenii bulgari” sunt responsabili de întârzierea lucrărilor.

„Precizez că nu este vina părții române, este vina vecinilor și prietenilor bulgari. Noi am executat infrastructura conexă rutieră în proporție de 95 la sută și în proporție de 88 la sută infrastructura feroviară. Cea rutieră are 8,7 kilometri, iar cea feroviară 6,2 kilometri. Costurile se ridică la 69 de milioane de euro, fără TVA”, a declarat Vasile Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, citat de Mediafax.

Tot la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul bulgar al dezvoltării regionale, Liliana Pavlova, a propus construirea unui nou pod între Giurgiu și Ruse. Pavlova a atras atenția că odată cu finalizarea lucrărilor la autostrada dintre Ruse și Svilendrad (granița cu Turcia) podul nu va mai face față traficului și va fi nevoie fie de unul nou, fie de lărgirea celui existent.