Bursa propune aplicarea unui tarif fix de 3.500 lei

Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București (BVB) cere aprobarea acționarilor pentru schimbarea comisioanelor percepute brokerilor la tranzacțiile intermediate, prin introducerea unui tarif fix lunar de 3.500 lei și scad comisioanele variabile din valoarea tranzacțiilor, informează Mediafax.

„Condiționat de aprobarea introducerii comisionului fix de tranzacționare, Consiliul Bursei, conform competențelor atribuite, se angajează să aprobe reducerea comisionului variabil de tranzacționare actual cu până la 20% pentru acțiuni, respectiv cu până la 10% pentru produse structurate. Nivelurile de reducere vor putea fi determinate și ajustate de Consiliul Bursei urmând a fi stabilite în corelație cu evoluția pieței”, potrivit notei de fundamentare care urmează să fie prezentată acționarilor în AGA din 13 martie.

Comisionul fix lunar va contribui la creșterea componentei fixe de tarifare percepute de BVB, astfel încât să fie creată o bază cu un anumit grad de predictibilitate la veniturilor BVB, din prisma veniturilor fixe, care permit Bursei să își asigure o țintă de finanțare sigură și stabilă, potrivit reprezentanților BVB.

EXTERNE Incident în Marea Baltică. S-a defectat cablul submarin care leagă Finlanda și Estonia, iar SABOTAJUL nu este exclus

10:11

ACTUALITATE Porturile de la Marea Neagră, ÎNCHISE din cauza vântului

10:05

„Ne propunem o creștere a lichidității cu 15% în următoarele 12 luni. Aproximativ 99% din veniturile BVB sunt variabile și doar 0,2% fixe”, a declarat miercuri președintele Consiliului de Administrație al BVB, Lucian Anghel.

La bursele din Austria, Ungaria, Polonia și Cehia comisioanele fixe reprezintă între 8,4% și 48,8% din costul total de tranzacționare, spun reprezentanții Bursei.

În prezent, Bursa aplică un tarif de 0,117% din valoarea vânzărilor și, respectiv, de 0,045% din valoarea achizițiilor, indiferent de valoarea tranzacțiilor.

Comisionul de tranzacționare va fi standard pentru rulajele de sub 50 milioane lei, iar pentru valori cuprinse între 50-100 milioane lei, comisionul este redus cu 20%.

Ulterior comisionul poate fi redus cu câte 5 puncte procentuale pentru fiecare 50 de milioane tranzacționate în plus, până la o reducere de 100%. Astfel, brokerii cu rulaje foarte mari vor suporta costuri mai reduse, în timp ce brokerii mai mici cheltuielile vor crește.

Totodată, conducerea Bursei își propune o egalizare a comisioanelor de cumpărare cu cele de vânzare.

„Piața de brokeraj este o piață concurențială, nu operă de caritate. Brokerii pot decide dacă transferă aceste costuri în comisione aplicate clienților”, a adăugat Victor Cionga, directorul general al BVB.

El a precizat că această adaptare trebuia făcută de multă vreme și că acum cade în sarcina acestui Consiliu de Administrație.

Dacă acționarii vor aproba propunerea administratorilor, tariful va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2013 sau 1 ianuarie 2014.

Bursa a anunțat încă de la finele anului trecut că va convoca acționarii pentru aprobarea unei noi politici de tarife și comisioane, care vizeză creșterea rulajelor și apropierea comisioanelor BVB de cele practicate de bursele din regiune.

În vederea stabilirii noilor tarife, BVB a realizat anul trecut un studiu cu participanții la piață cu scopul de a evalua, pe termen mediu și lung, efectele ajustării tarifelor și comisioanelor, astfel încât „beneficiile colective să contrabalanseze eforturile suplimentare pe care le implică aplicarea noii politici asupra unor companii de brokeraj”.

În cadrul acestei analize au fost studiate și politicile de prețuri aplicate de bursele relevante din regiune cu care BVB se află în competiție și cu care este comparată în deciziile investitorilor de portofoliu interesați de Europa Centrală și de Est, se arată într-un comunicat publicat de Bursă la sfârșitul anului trecut.

Ultima AGAE care a aprobat lista de tarife și comisioane a avut loc în data de 6 noiembrie 2009. Ulterior acestei date au fost introduse, conform aprobării Consiliului Bursei, tarife și comisioane noi, fără a se putea obține aprobarea unei hotărâri AGA pentru acestea, întrucât ședințele nu au întrunit cvorumul necesar pentru adoptarea unei astfel de măsuri.

În prezent, pentru ședințele extraordinare este necesar prezența acționarilor în proporție de 75% la prima convocare și de 50% la a doua convocare.

Administratorii Bursei au propus modificarea cvorumului pentru ședințele AGA. Astfel pentru AGAE, la prima convocare va fi necesar un cvorum de 25%, iar pentru a doua convocare unul de 20%. Pentru ședințele AGAO, la prima convocare va fi necesar un cvorum de 25%, iar la a doua convocare hotărârile vor putea fi adoptate cu orice cvorum.

Pentru AGA din 13 martie, Consiliul de Administrație al Bursei a retras propunerea privind modificarea statutului BVB prin introducerea unei prevederi referitoare la alegerea membrilor CA prin vot cumulativ.

La finele lunii noiembrie, BVB a trimis brokerilor un chestionar în care propunea schimbarea sistemului de comisioane pentru a încuraja firmele de brokeraj care intermediază tranzacții mari, această schimbare fiind cerută de mulți ani de marile case de brokeraj. Brokerii mici s-au opus, iar Asociația Brokerilor a transmis că aceste modificări le-ar crește caselor mici de brokeraj costurile de tranzacționare și le-ar face mai puțin competitive.

Multe firme de brokeraj și-au acoperit în ultimii ani pierderile operaționale vânzând acțiunile deținute la BVB. Majoritatea firmelor mici de brokeraj, ca acționari ai bursei, s-au opus în ultimii ani propunerilor brokerilor mari ca BVB să scadă comisioanele, deși mulți investitori spun că bursa de la București este printre cele mai scumpe din Europa.

Scăderea tranzacțiilor de pe bursă anul trecut, după efectul pozitiv dat anul trecut de listarea Fondului Proprietatea, a determinat și diminuarea afacerilor și a profitului BVB. În primele nouă luni din 2012, Bursa a avut afaceri de 14 milioane lei, în scădere cu 17%, și un profit net de 9,4 milioane lei, cu 40% mai mic.

Cei mai mari acționari ai BVB sunt fonduri de investiții străine, printre care fonduri Erste și fonduri Franklin Templeton, care dețin câte 5% din acțiuni. Totodată, o prezență vizibilă sunt SIF Moldova, SIF Transilvania și SIF Oltenia, care dețin tot câte 5% din titluri.