Nivel-record: Deficitul bugetar pe 2020 se apropie de 10% din PIB. Cât a cheltuit statul cu susținerea economiei în pandemia

Un deficit bugetar pe 2020 de peste 100 miliarde lei (9,79% din PIB), cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul proiectat de Guvern la ultima rectificare bugetară (9,1%) sunt cifrele oficiale comunicate de MFP. Este cel mai mare nivel înregistrat după criza financiară din 2008-2009, ceea ce confirmă teoria economică: crizele urcă deficitele peste media perioadelor dintre ele. 

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, anul trecut peste 46 de miliarde de lei au fost au fost lăsate în economie prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor pandemiei COVID-19.

Execuția preliminară a bugetului general consolidat la finele anului 2020 a înregistrat un deficit de 101,92 miliarde lei (9,79% din PIB). Deficitul bugetar a crescut cu 17,87 miliarde într-o lună, respectiv de la nivelul înregistrat cu 11 luni din 2020, de 84,05 miliarde lei, respectiv 8% din PIB.

VIDEO Elena Lasconi: „Iohannis, PSD și PNL arată că nu au înțeles nimic din votul cetățenilor / Dacă Antonescu are potențial mare de creștere, de acord”

14:54

MESAJ Ursula von der Leyen, mesaj la 35 de ani de la Revoluție: România și Europa ONOREAZĂ sacrificiul românilor

14:16

Ponderea din PIB este de peste două ori mai mare decât cea raportată la finele anului 2019, când deficitul bugetar anunțat de Finanțe era de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB).

Un nou maxim istoric

Mai mult, ponderea din PIB este mai mare față de cea pe baza căreia s-a construit a treia rectificare bugetară din 2020, de 9,1% din PIB. La data publicării proiectului rectificării, Consiliul Fiscal CF aprecia un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 în jurul valorii de 9,8% din PIB (potrivit metodologiei cash), cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea MFP, ca urmare a identificării unui gol probabil de venituri. Acest gol provine, în opinia CF, parțial, din evaluarea optimistă a ANAF, a sumelor recuperabile în acest an din obligațiile amânate la plată de agenții economici.

În același timp, potrivit declarațiilor oficiale, bugetul pe 2021 va fi construit cu un deficit în jur de 7% din PIB.  Banca Națională a României atrăgea atenția, la finalul lunii decembrie, că România trebuie să înceapă corecția macroeconomică în 2021, care depinde in mod covarsitor de reducerea deficitului bugetar structural. „Această corecție trebuie să fie graduală, pe câtiva ani dar o viteză excesivă de corectie ar reintroduce economia în recesiune. Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă ușor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăși 9,5% din PIB”, arăta BNR în Raportul de analiză a convergenței „România – Zona Euro MONITOR”.

Maximul istoric al deficitului bugetar în România s-a înregistrat în anul 2009. În funcție de metodologia de calcul, acesta a fost de 7,3% din PIB, potrivit metodologiei cash a Ministerului Finanțelor, respectiv de 9,2% din PIB, potrivit metodologiei Sistemului European de Conturi Naționale și Regionale 2010 (ESA), analizată de Consiliul Fiscal:

Teoria economică se confirmă: crizele urcă deficitele în cer

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 322,52 miliarde de lei în anul 2020, în creștere cu 0,4% față de nivelul încasat în 2029, iar cheltuielile au ajuns la 424,43 miliarde lei, mai mari, în termeni nominali, cu 14,8% față de anul 2019, arată datele publicate miercuri seara de Ministerul Finanțelor.

Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea deficitului bugetar aferent anului 2020, comparativ cu anul 2019, este explicată, pe partea venituri, de:

• evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (18,12 miliarde lei),
• creșterea cu 2,72 miliarde lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat
• bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 miliarde lei.

În ceea ce privește partea de cheltuieli, Ministerul Finanțelor arată că, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 9,5 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor menționează la acest capitol cuantumul garanților acordate, pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID19, pentru programele guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMM-urilor și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei. Astfel, pentru în anul 2020 s-au acordat garanții în valoare de 12,48 miliarde lei (1,20% din PIB).

Evoluția veniturilor în 2020

Conform execuției preliminare, veniturile bugetului general consolidat au însumat 322,52 miliarde de lei în anul 2020, cu 0,4% peste nivelul încasat în anul precedent. Ca pondere din PIB-ul estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 0,7%, determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene (+0,8%).

Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile curente au scăzut cu 2,4% (an/an), pe fondul contracției încasărilor din venituri nefiscale, TVA și impozit pe profit. Evoluția din luna decembrie reflectă o îmbunătățire a dinamicii contribuțiilor de asigurări (+9,3%, an/an) și a veniturilor fiscale (+4,6%, an/an). La 31.12.2020, creșterea de 4,6% (an/an) a veniturilor fiscale a fost determinată în principal de dinamica veniturilor din TVA (+16%), accize (+3,1%) și impozit pe venit (+8,9%).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 24,33 miliarde lei în anul 2020, în creștere de 4,9% (an/an). Potrivit MF, un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+40,9%), a celor aferente Declarației unice (+9,2%), respectiv impozitul pe dividende (+7,9%).

Dinamica fondului de salarii din economie a decelerat la 5,7% în perioada decembrie 2019 – noiembrie 2020 (an/an), astfel că încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 2,4% în 2020. Evoluția lunară reflectă o revenire semnificativă în decembrie, de 15% an/an.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 112,25 miliarde lei în 2020, înregistrând o creștere marginală de 0,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluția lunară a contribuțiilor reflectă o accelerare în decembrie (+9.3% an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie, de 5,8%.

Evoluția încasărilor din contribuții sociale a fost influențată de:

• posibilitatea restructurării/eșalonării obligațiilor bugetare cu termen de plată până la 25 decembrie 2020,
• modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial
• scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic)

Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,99 miliarde lei în 2020, în scădere cu 9,8% (an/an). În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici (cu o pondere de aproximativ 95% în această categorie) s-au diminuat cu 5,2% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale au scăzut cu 44,0% (an/an).

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția negativă este explicată în principal de contracția activității economice, restructurarea/reeșalonarea obligațiilor fiscale, precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificații acordate în sumă de cca 0,9 miliarde lei).

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 3,15 miliarde lei în anul 2020, în scădere cu 15,4% (an/an). „Dinamica acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjunctura economică nefavorabilă, restructurarea/reeșalonarea obligațiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum și de bonificațiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadență (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA  au înregistrat 60,82 miliarde lei în 2020, în scădere cu 7,0% comparativ cu nivelul înregistrat în anul precedent. Evoluția lunară reflectă însă o recuperare însemnată în decembrie (+16% an/an).

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția încasărilor din TVA în anul 2020 a fost influențată negativ de:

• creșterea rambursărilor de TVA cu 14,5%, an/an (+2,72 miliarde lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei. Potrivit MF, nivelul rambursărilor de TVA a înregistrat o medie lunară de 1,8 mld. lei, peste media înregistrată înainte de instituirea stării de urgență ori cea a anului 2019 (1,6 mld. lei).
• posibilitatea restructurării/reeșalonării obligațiilor fiscale;
• evoluțiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 30,72 miliarde lei în anul 2020, în scădere cu 2,4% (an/an) față de nivelul înregistrat în anul precedent. Luna decembrie consemnează totuși o accelerare de 3,1% (an/an) a acestora.

Dinamica nefavorabilă din anul 2020 este explicată de contracția încasărilor din accizele pentru produse energetice, care au o pondere în total accize de aproximativ 55%, (-12,6%, an/an), în special ca urmare a reducerii consumului de carburanți în conjunctura economică actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism și creșterea incidenței muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o creștere de 10,9% (an/an), susținută și de majorarea nivelului accizei la țigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au înregistrat 3,77 miliarde lei în 2020. Dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condițiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare încasate în anii precedenți. De asemenea, avansul se datorează și încasării taxelor de licență de la ANCOM.

Veniturile nefiscale au înregistrat 24,39 miliarde lei în 2020, în scădere cu 9,8% (an/an). Dinamica acestora a fost influențată în principal de veniturile din dividende, care s-au diminuat cu 2,0 miliarde lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 33,56 miliarde lei în anul 2020, în creștere cu 32,4% față de nivelul înregistrat în 2019.

Evoluția cheltuielilor în 2020

Conform execuției bugetare preliminare, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,43 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% față de anul 2019. Exprimate ca procent din PIB, estimat, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 5,9%, respectiv de la 34,9% din PIB în anul 2019 la 40,8% din PIB în 2020.

Ministerul Finanțelor atribuie majorarea cheltuielilor și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației.

Astfel, până la finele lunii decembrie s-au plătit:

• 4,25 miliarde lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului,
• 922,13 mil lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2
• 2,69 miliarde lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%),
• 96,15 mil lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ
• 121,9 milioane pentru indemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 561,2 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Cheltuielile cu bugetarii reprezintă peste 10% din PIB

Cheltuielile de personal ale statului au crescut cu 7,5% comparativ cu anul precedent și au ajuns la 109,98 miliarde lei. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au ajuns la 10,6% din PIB, cu 0,9% peste nivelul anului anterior.

Ponderea din PIB este cu peste 3% mai mare față de acum cinci ani. Conform execuției bugetare pe 2015, cheltuielile de personal au fost de 52,05 miliarde de lei de lei, ceea ce însemna 7,3% din PIB, care era mai redus atunci (712.832,3 mii lei). Creșterea este cauzată de majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.

Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 323,47 milioane lei. Au fost achitate, de asemenea, diferențele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2019 și sume aferente anului 2020 – pentru universitățile de stat, precum și tranșele aferente hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educației și justiției, în valoare aproximativă de 0,95 miliarde lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 57,05 miliarde lei, în creștere cu 6,9% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARSCoV-2.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a avut o creștere de 3,7% față de anul anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Și cheltuielile cu asistența socială au fost de 138,55 miliarde lei în creștere cu 20,8% comparativ cu anul anterior. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum și de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemnea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

În plus, în 2020 s-au continuat decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că până la sfârșitul lunii decembrie plățile au fost de 3,6 miliarde lei, în creștere cu 31,1% comparativ cu anul anterior.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 8,14 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenții pentru transportul călătorilor și pentru diferențe de preț și tarif.

Statul a mai făcut alte cheltuieli de 8,36 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ (96,15 milioane lei). S-au plătit și schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectați de secetă în valoare de 929,98 milioane lei.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 35,1 miliarde lei, cu 25,9% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 53,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă potrivit Ministerului Finanțelor, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani, în creștere cu 9,5 miliarde lei față de anul precedent.

În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Astfel, administrația locală a investit cu 64,6% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele