PROGRAM DE GUVERNARE 2020-2024 / FISCALITATE. Obiectivele principale – relansare economică, deficit bugetar sub 3% din PIB și reformarea marilor servicii de sisteme publice

Servicii publice reformate, înființarea unui Fond Român de Investiții, deficit bugetar sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, evitarea majorării taxelor și chiar micșorarea lor în cazul deșeurilor colectate selectiv ori pregătirea aderării la zona euro sunt câteva dintre principalele direcții pe care le propune noul program de guvernare.

Programul vizează intervalul 2020 – 2024 și este asumat de Coaliția formată din PNL, Alianța USR – PLUS și UDMR.

„Noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. În acest sens va avea loc și o reformă a marilor sisteme de servicii publice și corespunzător de cheltuieli publice. Prin creșterea transparenței și predictibilității în domeniul fiscal, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum și a consumatorilor”, se arată în propunerile asumate de Ministerul Finanțelor.

Obiectivul de mandat este operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Pe termen scurt va fi înființat Fondul Român de Invesțiții, urmând ca aceste două instituții să fie ulterior integrate.

O prioritate va fi digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor Publice și contribuabili prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile.

Reformă bugetară – economică bazată pe cinci piloni

Principalele motoare ale creșterii economice ar fi, conform programului de guvernare, consolidarea fiscală, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice; mărirea flexibilității și eficienței bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar; întărirea responsabilității fiscal-bugetare prin actualizarea legilor privind finanțele publice și responsabilitatea fiscal-bugetară; ținerea sub control și reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului; introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investițiile publice în infrastructură și a bugetării ecologice pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice și mediu în conformitate cu Reglementările adoptate la nivel european.

Datorie publică sub 60% din PIB

Pe termen mediu însă, Guvernul României își propune evitarea de downgrading a ratingului de țară. Implicațiile imediate ar fi descurajarea investițiilor și creșterea costului finanțării suverane. De asemenea, Guvernul României va fi nevoit să susțină eforturile financiare necesare modernizării infrastructurii în următorii ani. În acest sens este asumată o creștere a datoriei publice, însă vor fi luate măsurile necesare pentru a evita spirala îndatorării.

Pentru menținerea ratingului de țară se dorește introducerea operațiunilor de buy-back/exchanges cu titluri de stat, introducerea operațiunilor cu instrumente financiare derivate, apelarea la finanțări de tipul plasamentelor private – funcție de oportunități și dezvoltarea pieței titlurilor de stat pentru populație – automatizare proces subscriere și rambursare dobânzi/principal și analiza posibilității efectuării subscrierilor online.

Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro).

Finanțe publice și fiscalitate

Coaliția promite că nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin: eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale; simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală, implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.

Se vor avea în vedere, printre altele, creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Se dorește implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse a fi finanțate și susținerea performanței.

Se propune consolidarea schemelor de ajutor de stat și a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migrația forței de muncă cu o calificare superioară, prin susținerea parcurilor tehnologice și industriale; stimularea înființării de parteneriate cercetare -învățământ și mediul de afaceri.

Sprijinirea financiară a activităților generatoare de externalizări pozitive (cercetarea – dezvoltarea, eficiența energetică) și taxarea activităților care conduc la externalităţi negative (activitățile poluante) și reducerea TVA pentru deșeurile colectate selectiv.

Pe termen mediu și lung guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituție inovativă și capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili.

Aderarea la zona Euro

Obiectivul principal al României îl reprezintă creșterea convergenței reale cu economiile europene, prin atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024.

Convergența reală se poate atinge în final prin adoptarea de către România a monedei Euro. Un prim pas îl reprezintă aderarea la ERM II ce ar reduce variabilitatea cursului de schimb, contribuind la stabilitatea monetară a României.