Sondaj PwC: Peste 40% dintre companii se așteaptă la inspecții fiscale, după facilitățile primite în pandemie. Cât au fost obligațiile suplimentare stabilite de un inspector în 2020

După ce, în 2020, contribuabilii din România au primit mai puține controale din partea inspectorilor fiscali, prin prisma măsurilor de gestionare a pandemiei de COVID-19, în 2021, companiile prevăd revenirea verificărilor ANAF, cu precădere referitoare la modul de aplicare a facilităților fiscale. În medie, suma suplimentară stabilită de un inspector fiscal anul trecut a fost de peste o jumătate de milion de lei, după o verificările la persoanele juridice.

Peste 40% dintre companiile din România se așteaptă la vizita inspectorilor fiscali pentru verificarea amânărilor/scutirilor la obligațiile fiscale, a ajutorului pentru șomaj tehnic sau a subvențiilor acordate de stat în timpul crizei sanitare, facilități de care au feneficiat două treimi (66%) dintre respondenții unui sondaj realizat de PwC la nivelul Europei Centrale și de Est (ECE).

Spre comparație, la nivelul ECE, doar 14% dintre companii consideră că vor fi inspecții fiscale în acest domeniu, în contextul unei accesări mai reduse a măsurilor de sprijin din partea guvernelor, de 36%.

Sondajul a fost realizat în perioada ianuarie-martie 2021 în rândul a peste 440 de companii din 17 țări. Peste 40% dintre respondenți au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane euro și peste 500 de angajați.

Previziunile contribuabililor

„Anul trecut, pe fondul restricțiilor impuse de starea de urgență, am asistat la mai puține inspecții fiscale decât într-un an obișnuit. Pe măsură ce economia s-a redeschis, controalele s-au intensificat și contribuabilii se așteaptă ca una dintre principalele teme de verificare să îl reprezinte modul în care au pus în aplicare facilitățile fiscale acordate pentru limitarea efectelor crizei sanitare”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.

Inspectorii Autorității Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au stabilit anul trecut obligații suplimentare de aproximativ 860 de milioane de euro (4,2 miliarde de lei) după peste 35.000 de verificări efectuate. Numărul contribuabililor activi, persoane juridice și cu activități independente, în anul 2020 a fost de 1.772.170, conform buletinului statistic al instituției. Atât numărul verificărilor, cât și cuantumul total al sumelor reprezintă scăderi în raport cu cele din anul 2019.

Mai concret, în anul 2020, inspecţia fiscală din ANAF:

• a efectuat 35.494 verificări
• a stabilit obligații suplimentare de 4,218 miliarde de lei
• a instituit măsuri asigurătorii de 667,9 milioane de lei
• a aplicat 2.736 de amenzi în valoare totală de 47,3 mil. lei;
• a înaintat organelor de urmărire penală 538 de sesizări, pentru un prejudiciu total de 814,2 milioane de lei

Potrivit sondajului PwC, în anul 2020, doar 2% dintre respondenți au spuns că au fost ținta unor inspecții fiscale, mai puține decât anii anteriori și sub nivelul maxim recent, din anul 2016, când 20% dintre respondenți au fost vizați de verificări. Media din Europa Centrală și de Est (ECE) a fost de 9% în 2020.

„Sondajul arată că în majoritatea statelor din regiune, zonele de interes ale inspectorilor fiscali sunt aceleași, respectiv aspectele ce privesc impozitul pe profit. În schimb, observăm o diferență destul de mare în ceea ce privește durata inspecțiilor și sumele impuse. Astfel, atât în România, cât și în celelalte state din Europa Centrală și de Est, controalele fiscale au avut în vedere în special tranzacțiile intragrup. Topul este completat de deductibilitatea serviciilor și ajustări ale prețurilor de transfer”, a afirmat Dan Dascălu, Partener și Liderul Practicii de Litigii, D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.

Potrivit datelor ANAF pe primul semestru al anului trecut, în ceea ce priveşte inspecţiile fiscale desfăşurate la contribuabilii care au derulat tranzacţii cu persoanele afiliate în cadrul cărora au fost verificate preţurile de transfer practicate, obligațiile fiscale suplimentare stabilite (impozit pe profit şi accesorii) au fost în cuantum total de 41,6 milioane de lei, fiind diminuată pierderea fiscală la contribuabilii în cauză în valoare totală de 703,8 miliioane lei.

Ce s-a întâmplat cu deciziile contestate

În ceea ce privește sumele stabilite suplimentar, conform comunicatului Pwc, în România, în cele mai multe cazuri (22%) acestea s-au situat între 1 și 5 milioane euro, în timp ce la nivelul ECE cele mai multe sume au fost de până în 50.000 euro (31%).

Potrivit datelor PwC, la nivelul statelor din centrul și estul Europei, doar 7% dintre respondenți au avut stabilite în plus sume între 1 și 5 milioane euro, iar pentru 28% nu au fost stabilite sume suplimentare.

Reprezentaților PwC precizează că peste două treimi dintre respondenții din România (67%) au contestat deciziile emise în urma inspecțiilor fiscale și 42% la nivelul Europei Centrale și de Est. În timp ce doar 11% dintre contestațiile din România au fost admise, în regiune media a fost de 44%.

Cum afectează inspecțiile activitatea companiilor

Doar 19% din companiile din România au arătat că activitatea lor nu a fost afectată în niciun fel din cauza inspecțiilor fiscale, față de media regională de 41%. Dintre cei care au resimțit un impact al inspecției fiscale în activitate, 44% au menționat volumul mare de informații solicitate, iar 28% inspecția fiscală în sine.

Principala nemulțumire (15%) menționată de companiile din România cu privire la activitatea autorităților fiscale este lipsa unui tratament fiscal uniform în privința unor tranzacții similare, urmată de volumul mare de documente solicitate (13%) și durata prelungită a inspecțiilor fiscale (13%). La nivel regional, topul este format din volumul mare de documente, lipsa unui tratament fiscal uniform în privința unor tranzacții similare și durata prelungită a inspecțiilor fiscale.

În plus, în România cele mai multe inspecții se întind pe o perioadă 6 luni – 1 an (menționată de 27% dintre respondenți), în timp ce la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est cele mai multe controale se desfășoară într-un interval de 1-3 luni (30%).

Un inspector i-a cerut unui contrubuabil să semneze un proces verbal de 250 de pagini

Printre dificultățile întâmpinate de contribuabilii români și care prelungesc nejustificat durata inspecțiilor se numără lipsa timpului acordat pentru aducerea documentelor justificative de la arhiva externă, lipsa capacității decizionale a inspectorilor și necesitatea confirmării deciziilor luate.

Întrebați despre atitudinea autorităților fiscale în timpul inspecțiilor fiscale în pandemie, atât în România (63%), cât și la nivelul ECE (65%), majoritatea respondenților au descris-o ca fiind neutră. Contribuabilii care s-au lovit de o atitudine rigidă a inspectorilor, 12% în cazul României și 14% în cazul ECE, au enumerat situații în care inspectorii au refuzat întâlniri video, au solicitat semnarea a peste 250 de pagini ale unui proces verbal din anexe sau au dat dovadă de lipsă de înțelegere față de contribuabili.

Peste 46 de miliarde de lei pentru combaterea pandemiei în 2020

Potrivit execuției preliminare a bugetului general consolidat la sfârșitul anului trecut, facilități fiscale acordate operatprilor economici au contribuit parțil la la deficitul bugetar de 101,92 miliarde de lei (9,79% din PIB). E vorba de sume totale de 46,31 miliarde de lei (4,45% din PIB) cu destinația de facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Astfel, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, creșterea deficitului bugetar aferent anului 2020, comparativ cu anul 2019, este explicată, pe partea venituri

• (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (18,12 miliarde de lei)
• (ii) de creșterea cu 2,72 miliarde de lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat
• (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 miliarde de lei.

Sursa: ANAF