Prima pagină » Economic » Business » PROGRAM DE GUVERNARE / ANTREPRENORIAT. Fără creșteri de taxe și impozite / Facilitarea accesului la finanțare: „Doar 15% din firmele din România sunt bancabile, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative”

PROGRAM DE GUVERNARE / ANTREPRENORIAT. Fără creșteri de taxe și impozite / Facilitarea accesului la finanțare: „Doar 15% din firmele din România sunt bancabile, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative”

PROGRAM DE GUVERNARE / ANTREPRENORIAT. Fără creșteri de taxe și impozite / Facilitarea accesului la finanțare: „Doar 15% din firmele din România sunt bancabile, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative”

Guvernul va adopta în perioada 2021-2024 o politică publică pentru dezvoltarea IMM-urilor, bazată pe cercetare, inovare și digitalizare. Va miza pe dezvoltarea Specializării Inteligente a IMM-urilor din România, proiect în care vor fi implicați toți factorii de decizie. Obiectivul strategic fundamental constă în consolidarea ecosistemului antreprenorial, în special în sectoarele cu potenţial competitiv şi cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi cel al economiei digitale și a datelor. Potrivit Programului de Guvernare, Executivul va facilita accesul la toate sursele de finanțare pentru mediul privat.

„Propunem un set de soluții care să oprească exodul românilor și chiar să aducă înapoi forța de muncă tânără care a părăsit România. Avem nevoie de locuri de muncă bine plătite în România și de investiții publice în infrastructură pentru a lega regiunile istorice între ele prin autostrăzi. Vom elimina birocrația excesivă suportată de IMM-uri (…) Antreprenoriatul este esența modelului nostru economic și este cea mai sustenabilă sursă pentru crearea de valoare în economie și societate” – Programul de Guvernare 2021-2014.

Acțiuni cheie: Investițiile în tehnologie și digitalizare, valorificarea fondurilor europene și eficientizarea parteneriatelor public-privat

Investițiile în tehnologie și digitalizare, valorificarea fondurilor europene și eficientizarea parteneriatelor public-privat vor sta la baza acțiunilor Guvernului menite să diminueze efectele pandemiei de Covid-19 și să relanseze economia, se mai arată în document. Revenirea economică se va axa inclusiv pe măsuri de sprijinire a companiilor din sectoare puternic tehnologizate, contribuind astfel la procesul de extindere a dezvoltării și utilizării la scară largă a serviciilor digitale.

Antreprenoriat fără birocrație și susținerea accesului la finanțare

Principalele direcții de acțiune enunțate de noul Guvern sunt: antreprenoriat fără birocrație, susținerea accesului la finanțare, continuarea programelor de sprijin deja în derulare, contractarea alocării financiare din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. În același timp se va miza pe  simplificarea schemelor de sprijin public pentru accesul la finanțare al antreprenorilor, accesul transparent la informații, dezvoltarea piețelor financiare, echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing.

„Antreprenorii români se finanțează din surse interne, preponderent prin reinvestirea profitului și apelând la credit comercial. Doar 15% din firmele din România sunt bancabile de altfel, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative. În condițiile pandemiei COVID-19, problemele de lichiditate ale IMM s-au agravat, mai ales în contextul unei diversități reduse de alternative de finanțare non-bancare”- Programul de Guvernare 2021-2014.

La nivel european se află în plină adoptare Noua Strategie de Politică Industrială, centrată pe 14 ecosisteme industriale paneuropene și pe ideea de a investi masiv în consolidarea și dezvoltarea lanțurilor valorice cheie. Două priorități cheie, care vizează și România, sunt enunțate la nivel european:  transformarea verde și cea digitală. Pactul Ecologic și Noua Agendă Digitală devin parte integrantă a pachetului de redresare (Recovery Plan) pe care UE mizează pentru viitor.
Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială și locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiții semnificative în noile domenii cheie ce se prefigurează.

Politică publică pentru dezvoltarea IMM-urilor, bazată pe cercetare, inovare și digitalizare

Guvernul va adopta în perioada 2021-2024 o politică publică pentru dezvoltarea IMM-urilor, bazată pe cercetare, inovare și digitalizare. Se va avea în vedere o analiză a situației actuale a IMM-urilor inovatoare, stabilirea clasificării acestora, precum și stabilirea de criterii în obținerea de facilități. Totodată, în cadrul acestei viitoare strategii pentru dezvoltarea IMM-urilor și îmbunătățirea mediului de afaceri se va avea în vedere realizarea unui plan de acțiune pentru dezvoltarea Specializării Inteligente a IMM-urilor din România în care vor fi implicați toți factorii de decizie.

În prezent, se lucrează la nouă strategie guvernamentală dedicată sprijinirii IMM-urilor și îmbunătățirii mediului de business din România în perioada 2021-2027.

Obiectivul strategic fundamental constă în consolidarea ecosistemului antreprenorial, în special în sectoarele cu potenţial competitiv şi cu valoare adăugată ridicată, astfel încât IMM-urile locale să devină performante în cadrul economiei digitale și a datelor, în condițiile în care sporește, totodată, eficientizarea activității administrației publice.

O atenție specială va fi acordată microîntreprinderilor, IMM-urilor inovatoare cu creștere înaltă (high-growth innovative enterprises) și firmelor exportatoare

Susținerea accesului la finanțare a IMM-urilor, prioritate zero a Programului de Guvernare

Mediul de afaceri românesc este marcat de un grad de intermediere financiară extrem de redus, de cca. 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană (media 83%) și mult în spatele altor țări din Europa Centrală și de Est (ex: Polonia 52%), se arată în documentul prezentat de noul Guvern.

Sondajele în rândul antreprenorilor indică problema accesului la finanțare ca fiind una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă. În acest context, sprijinirea accesului la finanțare este o prioritate cheie pentru consolidarea și dezvoltarea sectorului antreprenorial- Programul de Guvernare 2021-2014.

Principalele măsuri pentru asigurarea finanțării și susținerea accesului la finanțare

A. Continuarea programelor de sprijin deja în derulare destinate revenirii economice post
COVID19:
1. Scheme de finanțare destinate creșterii competitivității:
i) granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi cu un buget de până la 250 milioane Euro, sursă fonduri europene (FEDR), cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
ii) granturi pentru sporirea competitivității IMM-urilor cu un buget de 450 milioane Euro,
sursă fonduri europene (FEDR) și bugetul de stat, cu valabilitatea schemei pe perioada
2020-2023;
iii) granturi pentru finanțarea investițiilor mari ale IMM-urilor cu un buget până la 550 milioane Euro, sursă fonduri europene (FEDR) și bugetul de stat, cu valabilitatea schemei
pe perioada 2020-2023;
iv) granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un
buget de aproximativ 330 milioane Euro, sursă fonduri europene (POCU) și bugetul de stat;
v) sprijin pentru dezvoltarea agriculturii (agro-businessul la modul general, antreprenoriatul rural, tineri fermieri) cu un buget de aproximativ 300 milioane Euro, sursă fonduri europene și bugetul de stat;
vi) schema de ajutor de stat pentru investiții noi cu un buget de 1.500 milioane Lei anual,
sursă bugetul de stat;
vii) schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget de stat de 450 milioane Lei anual, sursă bugetul de stat;
viii) oferire de garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și
investiții cu un plafon de 8 miliarde Lei prin EximBank;
ix) programe de garantare pentru asigurarea lichidităților companiilor cu valabilitate între 1 sau 2 ani, cum ar fi schema de garantare a creditului comercial cu un buget de 1 miliard Lei, contragarantat de FRC; garantarea finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț de aproximativ 3 miliarde Lei, garantat prin FNGCIMM; program de garantare a leasing-ului de echipamente utilaje de 1,5 miliarde Lei, garantat prin FNGCIMM.
2. Contractarea alocării financiare din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, potrivit OUG nr. 130/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar în contextul crizei provocate de Covid-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene:
(i) microgranturi în valoare totală de 100 milioane Euro pentru aproximativ 50.000 de
beneficiari. Programul este activ pe platforma granturi.imm.gov.ro din data de 12 octombrie.
(ii) granturi pentru capital de lucru în valoare totală de 350 milioane Euro cu un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare, pentru care s-a luat decizia suplimentării cu 500 de milioane de Euro.
(iii) granturi pentru investiții productive în valoare totală de 550 milioane Euro cu un număr de 10.000 de IMM-uri beneficiare.
3. Continuarea programelor de sprijinire a Start-Up-urilor în măsura existenței capacității tehnice și alocărilor bugetare. Beneficiari estimați – 10.000 de IMM-uri.
4. Continuarea acordării ajutoarelor de minimis în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 23/2017;
5. Definitivarea legislației pentru sprijinirea activităților închise din centrele comerciale cu un buget de 160.000.000 Lei. Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată prin schemă este de 800.000 euro/beneficiar, reprezentând 50% din valoarea cheltuielilor cu chiria fixă raportată la luna februarie, calculată și datorată pentru perioada închisă. Beneficiari estimați – 3.000 de societăți care fac dovada contractelor de chirie cu marile centre comerciale și a căror activitate a fost închisă prin ordonanțele militare din perioada stării de urgență.
6. Schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice (HG nr. 712/2020). Au fost alocate încă 150 de milioane de euro, pentru următorii trei ani, sumă destinată sprijinirii acestei industrii. Astfel, bugetul maxim al schemei de ajutor de stat a ajuns la 1,2 miliarde de Lei.

Un alt obiectiv important este debirocratizarea relației dintre mediul de afaceri și administrație.

Noul Guvern promite: Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii

Programul de Guvernare promite că nu vor fi  creșteri de taxe și impozite asupra sectorului privat.

„Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, nu le vom majora pe cele existente, nu vom elimina sau reduce facilități existente. Mediul de afaceri din România este considerat printre cele mai impredictibile și schimbătoare din Uniunea Europeană. Lucrul acesta a majorat puternic riscul de țară al României ceea ce a descurajat investițiile în România și a dus la salarii mai mici pentru români” – Programul de Guvernare

Pentru a rupe acest lanț nesfârșit al surprizelor neplăcute pentru economie, se arată în document, este nevoie de o perioadă mai lungă în care investitorii, mici și mari, să-și recapete încrederea în stabilitatea mediului fiscal din România.

Noua abordare pe termen mediu a sprijinirii accesului la finanțare al antreprenorilor,
mai ales IMM presupune transparență și debirocratizare, tratament nediferențiat al banilor naționali / europeni, diversificarea formelor de sprijin, prin mutarea accentului de la granturi către folosirea instrumentelor financiare. În același imp se va pune accentul pe dezvoltarea accesului la finanțare non-bancară, prin încurajarea finanțării prin piața de capital, fintech, crowdfunding, business angels, microfinanțare etc.

Folosirea granturilor va fi orientată, cu predilecție, pentru următoarele obiective:
1. cercetare-dezvoltare-inovare / dezvoltarea de noi tehnologii / materiale pentru a acoperi riscul tehnologic;
2. susținerea start-up-urilor, în special a celor în tehnologie, cu potențial de creștere rapidă
3. susținerea ecosistemelor și a lanțurilor de valori strategice pentru avansul tehnologic la nivel european (e.g. digital, verde, energie etc);
4. crearea de locuri de muncă în ecosistemele locale de afaceri din regiunile de dezvoltare / UAT rămase în urmă – scop social și de coeziune teritorială.

 

 

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele