Când va trece România la euro. Anunțul lui Isărescu, avizat pentru al cincilea mandat de guvernator BNR

„Nu cred în decenii, nici nu mă ajută vârsta să mai pot să mai cred în așa ceva. Pe dumneavoastră vă ajută vârsta, cu siguranță. Sunt foțat să fiu optimist și să fiu angajat în acest obiectiv, care este extrem de ambițios, dar care se poate încă atinge”, a spus Isărescu, răspunzând interpelării deputatului PDL Andreea Paul, care l-a rugat să răspundă, sincer, în câte decenii ar putea România să adere la zona euro.

El a arătat că BNR a salutat faptul că s-a ajuns un consens politic la nivelul cel mai înalt pentru adoptarea euro în 2019, referindu-se la președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta.

„În opinia BNR obiectivul este ambițios, dar încă fezabil. Este un drum lung și anevoios. Cu alte cuvinte, această țintă ar trebui să fie acoperită cu un parcurs cu obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete, și BNR lucrează la aceste chestiuni”, a adăugat Isărescu în discursul ținut în fața comisiilor de buget, finanțe – bănci reunite pentru avizarea viitorului CA al băncii centrale.

CRĂCIUN Comedia romantică care a devenit populară pe Netflix: O poveste MAGICĂ despre regăsirea iubirii

23:58

VIDEO Nicușor Dan: „Cu PSD-ul eu am fost un adversar politic. Însă lucrurile s-au schimbat RADICAL în România”

23:57

El a menționat că la nivelul BNR a fost înființat un comitet pentru pregătirea trecerii la euro, organism unde se așteaptă la o mai mare participare din partea guvernanților.

„Vom depune toate eforturile să reușim ca membri ai Guvernului să participe la lucrări, ca să putem să definim niște obiective”, a completat Isărescu.

Guvernatorul BNR a punctat că înainte de criză între țările postcomuniste România era cu ținta de trecere la euro cea mai întârziată, respectiv 2015.

„Datorită crizei, dar nu numai, s-au schimbat multe din paradigmele adoptării monedei unice. Mai toate țările au lărgit aria de indicatori și preocupări, se vorbește de un tablou mult mai larg, în jur de 11 indicatori de convergență reală, sintetizați de PIB/locuitor, dar nu numai acesta (…) Suntem prima țară dintre cele care și-au fixat un termen. Bulgaria, Polonia și Cehia și-au păstrat un obiectiv mai mult general: când condițiile o vor permite”, a adăugat Isărescu.

Șeful băncii centrale a arătat că deși pare un obiectiv pur monetar, aderarea la euro presupune în acest moment reforme structurale care să flexibilizeze piețele, să reducă disparitățile regionale și chiar să schimbe mentalități.

„Dacă se lucrează coerent, acest obiectiv trebuie să fie un obiectiv de țară, care să fie folosit drept catalizator și ancoră, să fie un proces catalizator în economia românească și o ancoră care să ne ambiționeze să facem lucrurile la timp și nu în ultimul moment”, a conchis Isărescu.

Mugur Isărescu a fost avizat în unanimitate de comisiile parlamentare reunite de buget, finanțe-bănci din Parlament pentru al cincilea mandat de guvernator al BNR, cu o perioadă de cinci ani, poziție pe care ocupă de 24 de ani.

Doctor în științe economice, Isărescu este guvernator al BNR din septembrie 1990 și președinte al Consiliului de Administrație. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 și octombrie 2009.