Când vom merge pe autostradă de la București la Constanța. Răspunsul Ministerului Transporturilor: „Cândva”
Autostrada Soarelui, București-Constanța, ar putea fi parcursă de la un capăt la altul, fără întrerupere, începând cu a doua parte a lunii viitoare. Acest lucru ar putea fi posibil pentru că tronsonul dintre Cernavodă și Medgidia ar urma să fie dat în folosință, pe un singur fir de mers, la sfârșitul lui iulie, termenul de finalizare al lucrărilor fiind începutul anului viitor.
„Se fac eforturi ca să se poată deschidă traficul pe o cale de rulare pe tronsonul Cernavodă-Medgidia, cândva în acest sezon estival, însă durata de execuție este de 15 luni”, a precizat pentru gândul Cristina Savu, purtător de cuvânt al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI).
Click pe imagine pentru a mări
Notă: Cu portocaliu sunt ilustrate tronsoanele finalizate și date în folosință
Autostrada București-Constanța (197 km) trebuia finalizată încă de anul trecut. Ministerul Transporturilor a anunțat însă că a fost nevoit să rezilieze contractul cu firma franceză Colas, care câștigase licitația pentru tronsonul Cernavodă-Medgidia, motivând decizia prin „refuzurile repetate ale constructorului de a continua execuția lucrărilor, invocând diverse motive pentru a justifica întârzierile”.
Proiectul de construcție a tronsonului a fost scos din nou la licitație și a fost câștigat de companiile Astaldi (Italia) și Max Boegl (Germania), cele care au câștigat și licitația pentru construirea tronsonului Medgidia-Constanța. Lucrările au fost reluate în octombrie 2011, cei 20 de kilometri de autostradă urmând să fie finalizați în ianuarie 2013.
Tot la sfârșitul anului trecut au fost inaugurați 21 de kilometri din tronsonul Medgidia-Constanța, respectiv porțiunea dintre Murfatlar și centura de ocolire a orașului Constanța. Cei 19 kilometri rămași între Medgidia și Murfatlar urmează să fie gata până la sfârșitul acestei luni. „În ceea ce privește tronsonul Medgidia-Constanța, nu suntem în pericol de a nu finaliza lucrările până la data de 30 iunie 2012″, au asigurat reprezentanții ministerului.
În ceea ce privește varianta de ocolire a Municipiului Constanța, în toamna anului trecut a fost dată în folosință porțiunea de drum dintre Valu lui Traian și Agigea (sud-vestul orașului). În acest moment se desfășoară lucrări pe porțiunea dintre Ovidiu și DN 3 (nord-vest). Centura construită în regim de austostradă va fi gata până la sfârșitul anului.
Valoarea totală estimată a autostrăzii Cernavodă-Constanța este de 1,4 miliarde de lei (fără TVA), dintre care 297,2 milioane de lei sunt asigurați din fonduri UE, respectiv prin Programul Operațional Sectorial de Transport (POS-T), diferența fiind finanțată de la bugetul de stat și dintr-un împrumut de un miliard de lei de la Bancă Europeană pentru Investiții (BEI).
Finalizarea Autostrăzii Soarelui ar urma să scurteze timpul de călătorie între București și Constanța de la 2 ore și jumătate în prezent, la o oră și 50 de minute.
Cine sabotează lucrările la autostrăzile din România
Lupii și urșii din Brașov, broaștele din Dobrogea, pițigoii din Moara Vlăsiei sau siturile dacilor și romanilor sunt doar câteva dintre motivele care au dus de-a lungul anilor la întârzierea lucrărilor la autostrăzi. Inventarul aparține chiar oficialilor Ministerului Transporturilor care au atenționat în repetate rânduri că avizele de mediu și săpăturile arheologice dau peste cap programul șantierelor.
Astfel, lucrările la autostrada Comarnic-Brașov au fost întrerupte pentru a se rezolva problema împerecherii lupilor, în condițiile în care tronsonul ar fi împărțit în două habitatul animalelor protejate prin lege. Pe același tronson s-a pus și problema poluării fonice, urșii fiind deranjați de zgomote puternice.
Constructorii variantei ocolitoare a orașului Constanța au fost nevoiți să oprească lucrările până când s-a găsit o metodă de a proteja o specie de broaște ce riscau să fie strivite de roțile utilajelor. Lucrările la Autostrada Soarelui au fost întrerupte de mai multe ori după descoperirea unor vestigii arheologice, iar constructorii autostrăzii București-Pitești s-au confruntat cu problema „pițigoilor” de lângă Moara Vlăsiei, o specie de păsări protejate de lege.
Lungimea tronsoanelor de autostradă pe care se circulă în prezent, de 415 km, inclusiv centuri ocolitoare în regim de autostradă, reprezintă doar 25% din angajamentele autorităților din România fixate prin reglementări legale, de circa 1.700 km până în anii 2013-2015. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale unui raport al Curții de Conturi cu privire la construirea și întreținerea autostrăzilor – perioada 2005 – 2010, publicat recent de gândul.
Concret, până în 2015, rețeaua de autostrăzi a României ar trebui să fie următoarea:
București-Pitești 96 km (finalizată)
București -Fetești-Cernavodă 151 km (finalizată)
Centura București Sud 46 km
Centura București Nord 50 km (finalizată)
București – Ploiești 70 km
Ploiești -Comarnic 36 km
Comarnic – Brașov 65 km
Brasov- Borș 422 km (tronsonul Câmpia Turzii – Gilău, 10 km, finalizat)
Pitești – Sibiu 150 km
Sibiu – Lugoj 210 km
Lugoj – Nădlac 130 km
Ploiești – Albița 310 km.
Situația tronsoanelor de autostradă, inclusiv centuri ocolitoare, potrivit Raportului Curții de Conturi 2005-2010:
Sursa:Raport Curtea de Conturi 2005-2010