Astfel, românii din Italia au trimis 925 milioane euro anul trecut în țară, în creștere de la 900 milioane euro în 2012, urmați de cei din Germania cu 595 milioane euro (491 milioane de euro în 2012) și din SUA cu 460 milioane euro (593 milioane de euro în 2012), potrivit datelor prezentate joi de Lazea la o conferință organizată la Institutul Bancar Român.
Românii care lucrează în Spania și-au redus anul trecut fluxul de numerar către rudele din țară la 393 milioane euro, de la 504 milioane euro în 2012. În perioada 2005-2010, românii din Spania s-au clasat pe poziția a doua, după Italia, la trimiterea de bani acasă.
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor, care citează statisticile oficiale, în Spania trăiesc aproape 920.000 de români, iar în Italia peste 940.000 de persoane. Ministerul menționează că, potrivit datelor misiunilor diplomatice, numărul românilor din Italia ar fi cu 350.000 mai mare față de statisticile oficiale.
Următoarele țări în clasament sunt Elveția (252 milioane de euro), Franța (250 milioane de euro), Marea Britanie (224 milioane de euro), Ungaria (128 milioane de euro), Austria (111 milioane de euro), Grecia (75 milioane de euro), Turcia (35 milioane de euro) și Irlanda (20 milioane de euro).
Totalul intrărilor de bani în România în cursul anului trecut s-a plasat la 4,23 miliarde euro, incluzând transferuri de la lucrători și de la alte persoane plecate în străinătate, în scădere de la 4,55 miliarde euro în 2012.
Lazea a explicat că schimbarea clasamentului se explică prin profilul diferit al românilor migranți pe trei zone geografice mari.
Astfel, lucrătorii din țările mediteraneene – Spania, Italia, Portugalia, Grecia – sunt de regulă mai puțin calificați și trimit bani mai puțini pentru că salariile lor sunt mai mici, deși sunt mai numeroși. Cei din Germania, Franța și Marea Britanie au un grad de instruire mai înalt și trimt bani ceva mai mulți, românii din cele două categorii având probabil intenția să se întoarcă în țară și să înceapă o afacere sau să-și construiască o casă.
A treia categorie este reprezentată de persoanele supraspecializate, cu masterate, doctorate, care lucrează în Statele Unite sau Canada și trimit bani fără a avea de gând să se întoarcă în țară.
„Acest lucru este oarecum surprinzător, faptul că puțini români, dar bine plătiți din SUA, au trimis mai mulți bani decât migranții mulți din Spania, dar mai prost plătiți”, a afirmat Lazea.
El a arătat că băncile ar trebui să-și stabilească strategii diferite în funcție de aceste trei tipologii de emigranți.
„Una este să urmărești un emigrant care vrea să se întoarcă acasă și trebuie să știi ce anume are de gând, să deschidă o mică afacere sau să-și construiască o casă sau să-și cumpere o mașină, altfel de strategie ai față de un emigrant care n-are de gând să se întoarcă și trimite bani acasă ca să-și ajute rudele sau copiii să meargă la școală”, a explicat economistul-șef al băncii centrale.