Cărăuși de bani fără voie sau în cunoștință de cauză. Câți români ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor bancar şi efectuarea de transferuri

Nu mai puțin de patru din 10 români (39%) ar fi de acord cu ofertele de lucru care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, devenind astfel vulnerabili să se transforme în cărăuşi de bani, iar 13% dintre români sunt dispuşi să fie money mules în cunoştinţă de cauză.

În contrapartidă, nouă din 10 români spun că nu sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani. Totodată, opt din 10 cred că această activitate se pedepseşte cu închisoarea, potrivit noului studiu ING Bank România denumit sugestiv „Vulnerabilităţile românilor în ceea ce priveşte frauda datelor personale”, demers care demonstrează cât de cunoscut este fenomenul money mule (cărăuș de bani) în rândul populaţiei.

Uluitor este însă că patru din 10 ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, joburi care implică minimum de efort şi câştigarea rapidă a unor fonduri.

„Cei mai vulnerabili la schemele money mule sunt cei cu vârste între 18 şi 34 de ani, studenţi sau muncitori, care trăiesc în localităţi mici având niveluri de educaţie şi venituri medii sau scăzute”, au descoperit experții.

Un alt aspect important al studiului este și acela că femeile sunt mai vulnerabile să devină cărăuşi de bani printr-o decepţie care implică o ofertă de job, în timp ce bărbaţii sunt mai degrabă dispuşi să fie cărăuşi de bani în cunoştinţă de cauză.

În plus, vulnerabilitatea de a deveni money mule este cea mai ridicată la persoanele care nu par să ia în serios securitatea informaţiilor lor bancare.

Românii cu vârste între 18 şi 24 de ani sunt cei mai dispuși să devină money mules

Rezultatele studiului întocmit de renumita rețea bancară a scos la iveală faptul că șapte din 10 români sunt interesaţi de joburi online, iar cinci din 10 le preferă pe cele care implică un efort minim şi câştiguri rapide.

Cu toate că sunt familiarizaţi cu fenomenul, 39% dintre respondenți sunt vulnerabili să devină cărăuşi de bani fără să îşi dea seama de asta, cu atât mai mult cu cât puţini asociază practica cu denumirea money mule.

Totodată, un procent de 96% dintre intervievați susțin că nu cunosc pe nimeni care să fie cărăuş de bani, iar 93% nu au fost niciodată abordaţi în scopul deschiderii unui cont sau efectuării unui transfer de bani.

Pe de altă parte, românii cu vârste între 18 şi 24 de ani nici nu cunosc consecinţele activităţii de cărăuş de bani. Tot aceştia sunt cei mai dispuşi să devină money mules.

„Per total, 13% dintre români sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani în cunoştinţă de cauză”, se mai arată în studiu.

Cât despre combaterea acestor scheme ce presupun utilizarea cărăuşilor de bani, românii se aşteaptă ca aceasta să fie responsabilitatea poliţiei (80%), urmată de cea a băncilor (66%).

Cât de mult contează pentru români protecţia datelor personale

Aceeași cercetare realizată de banca comercială citată relevă şi că românii îşi dau cu uşurinţă numărul de telefon (86%), adresa de e-mail (84%) şi numele complet (82%).

La polul opus, 95% dintre respondenți nu ar da informaţii care să permită accesarea online a contului lor bancar, 89% nu ar furniza user-ul şi parola niciunui cont online pe care îl deţin, iar 86% se opun fotografierii sau scanării cardului lor de debit sau credit.

Şapte din 10 români ar da date personale pentru crearea unui cont de utilizator pe un site, acesta fiind cel mai des întâlnit scenariu, iar şase din 10 le-ar oferi unui site sau via e-mail pentru a obţine un premiu pe care l-ar fi câştigat.

„Cei mai dispuşi să facă astfel de demersuri sunt cei cu vârste între 18 şi 24 de ani”, susțin experții în acest context.

Experții implicați în realizarea studiului au mai descoperit că deşi declară că nu ar furniza date personale, în special unele legate de banking, cei intervievați cred că se pot dispensa de precauţii în anumite cazuri, cum ar fi crearea unui cont pe un site, răspunsul la un e-mail trimis de o companie faimoasă, adjudecarea unui premiu sau ajutorul acordat unui prieten.

Studiul „Vulnerabilităţile românilor în ceea ce priveşte frauda datelor personale” a fost realizat de Unlock Market Research pe un eşantion naţional, reprezentativ format din 800 de persoane cu vârste între 18 şi 55 de ani, care utilizează cel puţin un serviciu financiar.

Jumătate din respondenţi au fost femei şi jumătate bărbaţi, iar 70% dintre intervievaţi au studii superioare. Metodologia folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interviews).

Ce este un cărăuș de bani

Potrivit informațiilor publicate de BCR, cărăușul de bani sau money mule este o persoană care primește și ulterior transferă, în numele și pentru alte persoane, bani dobândiți în mod ilegal, cu scopul de a ascunde beneficiarul real al respectivelor sume de bani, în schimbul unui comision. Banii sunt obținuți de cele mai multe ori din fraude on-line: phising, malware sau licitații/vânzări de bunuri fictive pe site-uri de specialitate

Conform informațiilor publicate de aceeași sursă, victimele sunt adesea recrutate prin anunțuri on-line și e-mail-uri spam despre locuri de muncă sau diverse colaborări. Anunțurile sunt întotdeauna cu titluri atractive de genul: “Vrei să faci bani ușor?”, „Vrei să faci bani de acasă?”, etc. De asemenea, recrutările sunt făcute și prin intermediul rețelelor de socializare sau escrocheriilor cu loterii false.

Voluntar sau nu, transferul sumelor de bani reprezintă infracțiunea de spălare de bani, care este pedepsită prin Legea nr. 656/2002.

Poliția Română, DIICOT și Europol sprijină proiectul de informare a persoanelor cu privire la aceste riscuri în vederea descurajării fenomenului “Money mule”.