Care au fost criteriile de cumpărare ale românilor în perioada de urgență. Ce anume a rămas neschimbat până în prezent

Criteriile de cumpărare ale românilor identificate în perioada stării de urgență, dar și în perioada următoare acesteia s-au modificat, iar calitatea a devenit reperul principal, cu cea mai mare creștere în importanță în timpul pandemiei (66% dintre respondenții unui studiu), urmată de preț.

Volumul cumpărăturilor s-a majorat și el și s-a observat o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import, potrivit unui studiu EY România – Comportamentul consumatorului român în contextul COVID -19.

De asemenea, mai bine de o treime din respondenți au preferat să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.

În contrapartidă, o tendință de scădere au înregistrat criterii de tipul brandului, provenienței, respectiv sustenabilității, a căror importanță a scăzut pentru circa 20%, 11% și 17% dintre cei intervievați.

Un nou criteriu de cumpărare – reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesențiale

O tendință majoră constatată printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesențiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievați, conform experților.

Același procentaj de consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuți.

„În funcție de evoluția economică, este de așteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluția economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri și scăderi”, au adăugat specialiștii.

Scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesențiale vor afecta turismul, activitățile de sport sau în aer liber, cât și cheltuielile cu îngrijirea personală, au mai adăugat cei care au realizat studiul.

Ca atare, companiile cu aceste produse și servicii în portofoliu vor trebui să își regândească strategia de comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente și să analizeze achizițiile și reducerea costurilor pe întregul lanț de aprovizionare.

Achiziții pe tipuri de comportament de consum

Pentru mai bine de 50% dintre respondenții chestionarului, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la același nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.

Cu privire la produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre respondenți, cheltuielile au crescut (categoria Hibernează și cheltuie), în timp ce pentru 64,81% dintre intervievați, suma alocată lunar pentru alimente nu s-a modificat (caracteristică a categoriei Păstrează-ți calmul și cheltuie).

Pe de altă parte, pentru 14,18% din total intervievați, cheltuielile cu produse esențiale au scăzut – preponderent pentru cei din categoria de vârstă 31- 40 ani (Redu drastic cheltuielile).

Cheltuielile cu produsele de îngrijire personală au scăzut pentru 16,71% dintre respondenți, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest tip de produse (Hibernează și cheltuie).

Achizițiile de articole sportive și articole de îmbrăcăminte și încălțăminte au scăzut pentru 41%, respectiv 63% din respondenți (Economisește și fă stocuri).

„În funcție de tipurile de comportament existente în rândul populației, guvernanții pot să identifice nevoile sociale și de business ce trebuie gestionate și să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent”, a precizat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Pentru aproape un sfert din respondenți, economiile și investițiile au crescut. La polul opus, 14% din consumatori au redus nivelul sumelor economisite/investite.

Cea mai mare creștere în cheltuieli poate fi observată în cazul produselor de curățenie și îngrijire a casei pentru peste o treime din consumatori.

Cinci scenarii de comportament de consum

Un alt aspect evidențiat de studiul realizat de sursa citată este și acela că în perioada de relaxare a măsurilor de restricție, și la noi în țară vor fi observabile cinci scenarii de comportament.

Primul scenariu de comportament este „revenire la normal”. În acest caz, cheltuielile rămân în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puțin preocupați de pandemie, pentru care viața nu a fost niciodată afectată cu adevărat.

Un al doilea scenariu este „precaut, dar extravagant”, valabil în cazul celor cu venit mediu spre mare. Ei sunt foarte concentrați pe sănătate, dar relativ optimiști, în pofida unei credințe puternice că o recesiune globală se apropie. „Vor cheltui mai mult în domenii importante pentru ei”, susțin experții.

Următorul pe listă este scenariul „rămâne econom”. În acest context vorbim de cheltuieli mai mici, dar și de tăieri substanțiale pentru anumite produse. Cei cuprinși în acest scenariu încearcă să se redreseze și sunt dintre cei mai pesimiști în privința viitorului.

Scenariul „continuă să reducă cheltuielile” este al patrulea la rând. Acesta se regăsește în rândul celor cu nivelul cel mai scăzut de educație, pentru care pandemia a fost întotdeauna o îngrijorare uriașă. „Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-și pierde locul de muncă. Fac reduceri mari de cheltuieli și își schimbă opțiunile privind ce și cum cumpără”, au adăugat specialiștii EY.

În fine, lista se încheie cu scenariul „revenire în forță”. Acesta poate fi identificat în rândul celor mai tineri, care continuă să muncească. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii și produse. Viața lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată. Acum sunt cei mai optimiști

Studiul EY, derulat în perioada mai–iunie 2020 și dezvoltat exclusiv pe consumatorii din România, confirmă tendințele identificate la nivel global, care semnalau apariția a patru noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: „economisește și fă stocuri” „redu drastic cheltuielile”, „păstrează-ți calmul și cheltuie” și „hibernează și cheltuie” .