Care sunt beneficiile electoRATEI pentru bănci

Băncile ar trebui să fie interesate de electoRATĂ, măsură de reducere a ratelor propusă de Guvern în urma negocierilor cu FMI, deoarece aceasta reduce riscul ca un credit să devină neperformant, este de părere Rozalia Pal, economist-șef Garanti Bank.

„Nu are efect pe deficitul bugetar, cel puțin în primii doi ani. Ar fi o stimulare pe moment. Este în regulă că este opțională. Este decizia clientului și a băncii. Cred că băncile au interesul să se servească de o astfel de cerere. Se reduce riscul să nu se ajungă la neperformanță”, a declarat Pal pentru gândul.

În opinia sa, măsura ar putea duce la stimularea consumului, așa cum speră Executivul, fiind mai probabil ca acei clienți supraîndatorați, care beneficiază de o eșalonare a creditului, să folosească banii pentru diferite cheltuieli decât să-i economisească.

„La clienții supraîndatorați nu este loc pentru a economisi”, a arătat Pal.

Guvernul intenționează să introducă o schemă pentru sprijinirea persoanelor care au dificultăți în a-și achita rata la bancă. De acest mecanism vor putea beneficia doar persoanele cu venituri de până la 1.600 de lei și care nu au avut întârzieri mai mari de 90 de zile la plata ratelor. Ei vor putea cere băncii înjumătățirea ratei, dar nu cu mai mult de 500 de lei, pentru o perioadă de cel mult doi ani. După expirarea acestui termen, în următorii cel mult doi ani, ei vor primi o deducere fiscală de la stat. Mai exact, vor plăti un impozit pe venit mai scăzut cu până la 200 de lei, reiese din informațiile comunicate de Guvern.

Totodată, dintr-o analiză realizată de economista Garanti Bank reiese că impactul reducerii CAS ar fi cuprins între 0,2% și 1% din PIB, în funcție de nivelul reducerii și data de la intră măsura în vigoare.

Astfel, impactul bugetar al reducerii CAS cu 5% în ultimele cinci luni ale anului este de 2,7 miliarde de lei, respectiv 0,4% din PIB. În cazul în care reducerea este de 3%, „gaura” de la buget se ridică la 1,6 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB.

„Este o măsură sustenabilă. Vorbim de 0,2-0,4% din PIB, față de măsurile anunțate deja sau în curs de implementare care au un impact mai mare”, a comentat Pal.

Sursă: prezentarea susținută de Rozalia Pal, vineri, la seminarul Finmedia