Care sunt cele mai importante prevederi ale contractelor desecretizate semnate de România cu Chevron
La două săptămâni după ce Guvernul României a solicitat oficial Chevron acceptul pentru desecretizarea contractelor de explorare și exploatare a gazelor de șist în Bârlad și alte trei perimetre din Constanța, gigantul energetic american și-a dat acordul pentru publicarea acestora.
Anunțul privind publicarea lor a fost făcut joi dimineață de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu, aflat într-o vizită oficială la Varșovia. După câteva minute, Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM), a publicat contractele pe site-ul propriu.
Cele trei contracte făcute publice, a câte 31 de pagini fiecare, privesc perimetrele de la Costinești, Vama Veche și Adamclisi și au un singur cadru contractual, singurele diferențe fiind cele legate de zonele de explorare/exploatare și de bugetele alocate. Toate cele trei contracte au fost semnate pe data de 3 martie anul trecut.
Nu au fost făcute publice datele de contact ale companiei Chevron România Holdings și nici bugetele alocate de aceasta pentru activitatea de explorare și exploatare.
Gândul vă prezintă cele mai importante prevederi ale acestor contracte.
Contractele sunt încheiate pe o perioadă de 30 de ani contractuali, incluzând perioada de explorare, cu posibilitatea de prelungire de până la 15 ani.
Perioada de explorare va fi de 6 ani contractuali, împărțiți un două faze. Chevron are dreptul să extindă perioada de explorare cu o cel mult patru ani contractuali.
În cazul în care, în urma explorării, se dovedește că „nu s-au pus în evidență zăcăminte comerciale”, acele părți din perimetru vor fi puse la dispoziția ANRM, libere de orice sarcini sau obligații, la data încheierii perioadei de explorare.
Redevența pe care va trebui să o plătească Chevron este, conform legii privind redevențele în România, care se aplică și în cazul Petrom, de 3,5% pentru țițeiul obținut din zăcămintele care produc trimestrial sub 1.000 de tone, de 5% pentru cele care produc între 1.000 și 2.000 de tone, de 7% pentru cele care produc între 2.000 și 10.000 de tone și de 13,5% pentru cele care produc peste 10.000 de tone.
În ceea ce privește măsurarea cantităților de țiței care ar putea fi obținute de Chevron, aceasta va fi făcută „la punctele convenite între AGENȚIE și TITULAR, în conformitate cu legislația în vigoare”, se precizează în contract. Prezența reprezentanților agenției la aceste puncte de măsurare nu este însă obligatorie, fiind prevăzut doar faptul că aceștia „sunt îndreptățiți să fie prezenți la aceste măsurători”.
Redevențele datorate de Chevron statului român sunt datorate începând din ziua începerii operațiunilor petroliere și se plătesc trimestrial. În cazul în care compania are întârzieri mai mari de șase luni la achitarea redevențelor, ANRM are dreptul să rezilieze contractul.
În ceea ce privește protecția mediului, „TITULARUL are obligația să respecte măsurile stabilite de autoritatea competentă pentru protecția mediului”, fiind obligat, de asemenea, să „remedieze pe cheltuiala sa orice daună produsă de Operațiunile petroliere ce le va conduce în perimetru, în conformitate cu legislația specifică în vigoare”.
În contract se precizează, de asemenea, că „TITLUARUL va conduce Operațiunile petroliere în condiții de siguranță pentru populație și mediu, conform celor mai bune practici în domeniul industriei petroliere și legislației românești de mediu în vigoare”.
În cazul exploziilor sau accidentelor sau a altor evenimente neprevăzute, titularul contractului este obligat să ia imediat măsuri pentru a ține sub control situația creată și pentru a evita pierderile de vieți omenești și daunele cauzate proprietății.
O altă prevedere importantă este cea privind faptul că Chevron nu are voie să transfere, total sau parțial, „nici unei persoane, firme sau corporații care nu este parte la acest ACORD” nici unul dintre drepturile sau obligațiile care îi revin conform acestui acord, decât cu aprobarea scrisă, prealabilă, a ANRM.
Acordul încetează în următoarele condiții:
1. Prin expirarea duratei pentru care a fost acordat.
2. Prin renunțarea de către titularul acordului petrolier, în condițiile stabilite la art. 40 la alin. (1) din Legea petrolului.
3. Prin rezilierea acordului de către Agenție.
4. La cererea titularului, în caz de survenire a unor evenimente care constituie cauze de forță majoră și care „determină imposibilitatea obiectivă și definitivă de îndeplinire a unor obligații și/sau realizare a unor drepturi ale titularului”.