Gheorghe Piperea a declarat că Oltchim a inițiat o acțiune în răspundere față de fosta conducerea a Oltchim, care a dus combinatul petrochimic în colaps financiar.
„Avem o acțiune în răspundere contra fostei conduceri, Constantin Roibu, care are termene la judecătorul sindic. Noi încercăm să accelerăm procedura. Încercăm obligarea fostei conduceri la plata unei sume care reprezintă totalul pierderilor care au fost identificate în planul de reorganizare și care se cifrează la 490-500 de milioane de euro. Va veni un moment când această pierdere va putea fi recuperată de la fosta conducere. Din punct de vedere al responsabilității penale, din 2013 am făcut mai multe demersuri, dintre care o documentație la DNA și alte două plângeri penale, una la Parchetul de la Râmnicu Vâlcea și una la DIICOT, toate ținând de bancruta frauduloasă. Până acum nici măcar nu am fost chemați o singură dată la audieri”, a spus Piperea, administratorul judiciar al Oltchim.
Oltchim a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 167 milioane de euro, în creștere cu 18% față de anul anterior, în timp ce profitul operațional din activitatea curentă (EBITDA) s-a situat la 9,6 milioane de euro, după rezultate anuale negative în 2010-2014, a anunțat, miercuri, compania.
Din activitatea curentă, Oltchim a consemnat o pierdere totală brută de 8,2 milioane de euro, reprezentând, însă, o îmbunătățire cu 34,6 milioane euro față de anul 2014 și cu 64,2 milioane euro față de anul 2013.
Din activitatea instalațiilor care funcționează, Oltchim a obținut un profit total brut de 3 milioane de euro, dar a contabilizat și o pierdere de 11,2 milioane de euro determinată de cheltuielile de conservare a instalațiilor nefuncționale de pe platformele de la Bradu și de la Vâlcea, plus cheltuielile cu plățile compensatorii aferente disponibilizării de personal finalizate în luna decembrie precum și alte costuri financiar bancare calculate până la data aprobării planului de reorganizare.
Creșterea cifrei de afaceri a fost determinată de creșterea cantitativă a vânzărilor la principalele produse fabricate, se arată într-un comunicat al companiei.
Astfel, la polioli – polieteri vânzările cantitative au crescut cu 20% față de anul trecut, iar vânzările de produse clorosodice au înregistrat o creștere cu 3%. Societatea valorifică peste 75% din cifra de afaceri la export și pe piața intracomunitară.
Societatea estimează pentru 2016 obținerea de profit pe total activitate, respectiv acoperirea integrală a cheltuielilor cu amortizarea și cheltuielilor financiare. Ultimul an când Oltchim a înregistrat profit pe total activitate a fost anul 2006.
Astfel, la o cifră de afaceri de 168 milioane euro aproximativ aceeași valoare ca în 2015, prețurile de vânzare fiind mai scăzute decât media anului 2015 determinate de reducerea prețurilor la petrol, societatea estimează EBITDA de 12,3 milioane euro, respectiv cu 2,7 milioane euro mai bun decât în anul 2015 și profit din exploatare de 330.000 euro.
Profitul pe total activitate este estimat pentru anul acesta la 110.000 de euro.
Compania de stat din Râmnicu Vâlcea se află în insolvență din ianuarie 2013, iar planul de reorganizare prevede vânzarea combinatului pentru minim 307 milioane euro.
Statul a încercat în mai multe rânduri privatizarea Oltchim, dar fără success. La ultimul termen, din decembrie 2014, niciun investitor nu și-a exprimat interesul să preia compania.
Combinatul este deținut de stat prin Ministerul Economiei, cu 54,8% din acțiuni, PCC SE cu 32,34% și de alți acționari, cu 12,85%.
„Unul dintre potențialii cumpărături este o firmă românească, de fapt sunt două firme românești, unul este un consorțiu, cealaltă este o firmă din domeniul pieței de capital. Nu cred că respectivele firme vor să le fie date numele, dar există scrisori de intenție în acest sens”, a spus Piperea, într-o conferință de presă.
Gheorghe Piperea a afirmat că cea mai potrivită modalitate de reorganizare a Oltchim este reprezentată de trecerea tuturor activelor productive, a licențelor, autorizațiilor, contractelor și personalului pe o societate nou construită, în așa fel încât toate părțile sociale care rezultă să poată să fie vândute în cea mai bună procedură fiscală.
„O societate care să fie vândută către un investitor ar trebui să conțină și platforma petrochimică Bradu, chiar dacă trebuie să cheltuim între cinci și șase milioane de euro anual pentru conservare. Pe măsură ce trece timpul, șansele ca aceasta să funcționeze se diminuează. Pentru a trece toate licențele, autorizațiile pe această societate este nevoie de o cheltuială de până la un milion de euro. 3-400.000 de euro sunt doar cheltuielile cu cartea funciară. Eu aș prefera ca acest Oltchim să nu se mai vândă. Principala măsură a planului este crearea unei noi societăți și să se vândă”, a completat Piperea.
La rândul său, Niculae Bălan de la administratorul judiciar BDO a precizat că reprezentanții Junlun ar mai avea nevoie de un partener pentru achiziționarea Oltchim.
„Junlun a venit de câteva ori la Oltchim, știe ce poate realiza aici, doar că mai are nevoie de un partener. Acest partener nu este încă hotărât să investească. La sfârșitul lunii martie vor veni din nou. Nu vor să se vorbească foarte mult de ei, până când nu va fi finalizată tranzacția”, a explicat Bălan.