Care sunt domeniile unde încasările din TVA sunt mai mici de 10% din valoarea datorată

Hotelurile, jocurile de noroc și pariurile, activitățile sportive, recreative și distractivesunt domeniile unde gradul de încasare a TVA este cuprins între 2 și 10% din valoarea datorată, a declarat marți, la un seminar,Cătălin Crețu, director regional pentru România și Croația al Visa Europe.

La acestea se adaugă restaurantele, serviciile de curățare de îmbrăcăminte și serviciile de înfrumusețare, reparațiile de calculatoare unde gradul de colectare este cuprins între 11% și 44%.

Îmbunătățirea colectării TVA se poate face prin folosirea cardurilor, a spus Cătălin Crețu.

„Utilizarea cardului bancar pentru achiziționarea de bunuri și servicii de către populație poate conduce la o creștere a gradului de fiscalizare a cifrei de afaceri, prin reflectarea automată a tranzacțiilor în situațiile financiare ale companiei, determinând astfel o reducere a decalajului de TVA”, a declarat Cătălin Crețu.

Propunerea reprezentantului Visa pentru o creștere a încasărilor din TVA se referă la acordarea unor stimulente fiscale pentru plățile cu cardul efectuate în anumite sectoare economice considerate „campioane” la evaziune fiscală.

„Introducerea unor facilități fiscale sub forma reducerii cu 3-5 puncte procentuale a cotei TVA la plățile efectuate cu cardul în sectoarele în care evaziunea fiscală are un impact major”, consideră Cătălin Crețu.

Potrivit datelor Visa, gradul de necolectare a TVA la hoteluri ajunge la 98%, ceea ce înseamnă că acestea plătesc doar 2% din TVA de colectat. La restaurante gradul de necolectare a TVA este de 81%, la jocurile de noroc și pariuri – 97%, activități sportive, recreative și distractive – 95%, activități asociate diverse – 92%, reparații calculatoare, articole personale de uz caznic – 44% și alte servicii (splărare și curățare îmbrăcăminte, coafură, servicii de înfrumusețare) – 89%.

România colectează numai jumătate din ceea ce ar trebui să încaseze din TVA, potrivit datelor Consiliului Fiscal.

Un studiu publicat anul trecut de un consorțiu pentru Comisia Europeană arată că România pierde venituri din TVA în jur de 8% din PIB, Bulgaria pierde doar 1,6% din PIB, Germania pierde 1%.

„Creșterea plăților electronice cu 10% pe an pentru 4 ani consecutiv determină reducerea economiei subterane cu până la 5%”, a mai afirmat Cătălin Crețu, care consideră că „numerarul este aliatul principal al economiei subterane”.

Conform datelor Visa, pe cardurile din România se tranzacționează 30 de miliarde de euro, reprezentând o treime din consumul personal din România. În România există peste 14 milioane de carduri. „Ajutați-ne să aducem cât mai mult din celelalte două treimi din consum pe carduri. Un beneficiar va fi statul”, a spus Crețu.

El a mai povestit cum, la metroul londonez, autoritățile care au dorit să încurajeze plata cu cardul la metrou, au decis să majoreze prețul călătoriei achitate cu tichetul de carton, astfel încât plata cu cardul a devenit mai ieftină.