Care sunt principalele restanțe cu care se va prezenta Guvernul Ponta la negocierile cu FMI
Depășirea țintei de deficit pentru a respecta o directivă europeană intrată în vigoare în urmă cu doi ani, amânarea privatizărilor și întârzierea introducerii managementului privat în companiile de stat sunt doar câteva dintre „restanțele” pe care Guvernul Ponta le va aduce la masa negocierilor cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI), ai Comisiei Europene (CE) și ai Băncii Mondiale (BM), care se vor afla de marți la București, pentru cea de-a șaptea și cea de-a opta misiune de evaluare a acordului cu România.
Delegația creditorilor internaționali ai României a fost amânată până după alegerile parlamentare și formarea noului executiv. Inițial guvernul a anunțat că misiunea de evaluare va avea loc în jurul datei de 10 ianuarie, delegația fiind confirmată ulterior pentru perioada 15-29 ianuarie. Principalele teme de discuție vor fi bugetul pe 2013, perspectivele economice ale României, dar și stadiu reformelor structurale.
Guvernul Ponta a prezentant la sfârșitul săptămânii trecute principalele elemente ale bugetului pentru anul în curs, ce va fi fundamentat pe o creștere economică prudentă de 1,8% din PIB.
Astfel, deși ținta de deficit bugetar asumată conform strategiei fiscal-bugetare era de 1,8% din PIB, executivul estimează pentru 2013 un deficit de 2,15% din PIB. Diferența o constituie suma pe care executivul trebuie să o aloce pentru respectarea Directivei 7/2011 privind plata în cel mult 60 de zile a facturilor la medicamente.
„În acest moment, pe calcule, este într-adevăr 2,1%. Diferența provine din suma pe care trebuie să o punem, practic, deoparte, pentru a respecta Directiva 7 Europeană, care intră în vigoare pe 15 martie și se referă la plata în maxim 60 de zile a facturilor din sistemul medical, practic, plata medicamentelor; și întrucât aceasta a fost o cerință concretă și expresă a Comisiei Europene pe de o parte, dar și a Fondului Monetar Internațional, pentru a nu mai fi în permanență acele discuții privind facturile neonorate la medicamente – știți că existau si 300 de zile termen de la emiterea până la plata facturii – este o asumpție rezonabilă și discutată aceea că deficitul poate să se ducă în această plajă de până la 2,1 incluzând însă, cum a fost și în anii trecuți”, a explicat și premierul Victor Ponta.
Șeful executivului s-a întâlnit luni cu miniștrii care urmează să participe la discuțiile cu reprezentanții misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a „împărți fișele de negociere”, un sistem aplicat de fostul ministru de Finanțe Florin Georgescu, a precizat Ponta, potrivit Mediafax.
Termene amânate la privatizări și depășite la introducerea managementului privat în companiile de stat
Principalele „restanțe” pe care guvernul le are în ceea ce privește măsurile convenite cu creditorii internaționali sunt la companii, după cum a recunoscut și Victor Ponta.
Multe dintre termenele privind privatizarea companiilor de stat sau listarea unor pachete de acțiuni pe bursă au fost amânate în cea mai recentă scrisoare de intenție transmisă de guvern consiliului de administrație al FMI.
Argumentul invocat de executiv a fost creșterea valorii companiilor pentru a fi mai „atrăgătoare” pentru investitori. Astfel, listarea unui pachet de 15% din acțiunile pe care statul le deține la Trangaz a fost amânată „datorită unor probleme tehnice, dar licitația va fi lansată până la mijlocul lunii septembrie 2012”, se arăta în scrisoarea de intenție. Ulterior, premierul Victor Ponta a convenit cu președintele Traian Băsescu amânarea listării.
Același motiv a fost invocat și în ceea ce privește privatizarea CFR Marfă, „o prioritate pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii”, conform scrisorii transmise FMI. Mai mult, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a precizat recent că dacă România ar urma modelul altor state europene, CFR Marfă ar trebui să rămână în portofoliul ministerului pe care îl conduce.
„Aproape toate companiile aeriene din Europa sunt private și aproape toate țările europene importante au companii de transport feroviar de marfă de stat, așa încât, dacă va veni FMI și va spune că nu e corect să rămână de stat CFR Marfă, eu voi merge până acolo încât o să îi întreb pe fiecare din ce țară sunt și îi voi trimite să vadă cum este la ei în țară”, a precizat Fenechiu pentru Agerpres.
Listarea Romgaz a fost de asemenea amânată, termenul convenit fiind mijlocul lunii octombrie 2012.
„Consultatul de tranzacție pentru Romgaz a recomandat să se efectueze o evaluare a deținerilor de gaze naturale ale Romgaz înainte de lansarea unei oferte publice (IPO). Suntem în proces de angajare a unui consultant care să realizeze studiul și ne așteptăm ca acesta să fie finalizat până la sfârșitul anului Suntem ferm hotărâți să lansăm IPO pentru Romgaz până la finele lunii martie 2013”, se arată în scrisoarea de intenție. Cu toate acestea, executivul nu a precizat în ce stadiu se află studiu.
În ceea ce privește companiile din portofoliul Ministerului Economiei, guvernul s-a angajat să vândă un pachet majoritar de acțiuni la Electrica Furnizare și cele trei companii de distribuție ale Electrica până la începutul anului 2013, însă termenul nu a fost respectat.
Alte companii care erau programate pentru privatizare până la începutul acestui an sunt Complexul Energetic Oltenia și „noul producător de energie Hunedoara”.
„Privatizarea Complexului Energetic Oltenia este esențială datorită volumul mare de investiții de care are nevoie și al rolului critic pe care îl joacă acesta în securitatea energetică a României. Ținând seama de acest aspect, vom semna un contract cu un consultant juridic și de tranzacție pentru privatizarea Complexului Oltenia până la finele lunii noiembrie 2012 (criteriu de referință structural)”, potrivit calendarului stabilit cu Fondul. Termenul nu a fost respectat.
Cu excepția Tarom și CFR SA, guvernul nu a respectat nici termenele în ceea ce privește introducerea managementului privat în companiile de stat.
Astfel, procesul trebuia încheiat până la sfârșitul anului trecut pentru Romgaz, Nuclearelectrica și Transgaz, precum și pentru CFR Călători, CNADNR, Metrorex, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Administrația Canalelor Navigabile, Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia” și Telecomunicații CFR.