Prima pagină » Economic » Cariere » Piața muncii » Barometru. Aproape 60% dintre firme amână angajările. Care sunt motivele managerilor

Barometru. Aproape 60% dintre firme amână angajările. Care sunt motivele managerilor

Barometru. Aproape 60% dintre firme amână angajările. Care sunt motivele managerilor
Potrivit barometrului, tot mai multe companii sunt dispuse să lucreze de la distanță / Sursa foto: Shutterstock - caracter ilustrativ

Cei mai mulți dintre managerii români ezită să facă angajări în următoarele luni de teama unui eventual al patrulea vale al pandemiei de COVID-19, arată rezultatele unui barometru de opinie date publicității marți. Nici salariile nu sunt așteptate să crească în cea mai mare parte a companiilor chestionate.

Relaxarea măsurilor restrictive, în contextul avansului campaniei de vaccinare și a scăderii numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus, a adus un optimism rezervat în sectorul economic, potrivit rezultatelor unui baromtru realizat de compania de consultanță Frames la comanda Best Smart Consulting. Astfel, datele culese arată majoritatea investitorilor își iau un răgaz peste vară în privința forței de muncă.

Barometrul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc., în perioada 27-30 mai 2021, prin chestionare online, telefonic şi email. La întrebări au răspuns aproape 1.800 de persoane, repectriv antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 58% bărbați și 42% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.

Care sunt provocările angajatorilor

Aproape 60% dintre managerii chestionați (57%) în cadrul Barometrului privind piața muncii în contextul crizei COVID afirmă că vor relua angajările la toamnă, iar 32% o vor face abia în 2022. Numai 9% dintre respondenți spun că vor face angajări în următoarele trei – cinci luni.

Întrebați despre provocările care influențează piața muncii în prezent, cei mai mulți dintre investitori (61%) au indicat incertitudinea provocată de dinamica pandemiei de COVID – 19, mare parte indicând efectele negative ale unui eventual val IV de infectări.

Dintre respondenți, 21% spun că nu sunt încă pregătiți să facă angajări pentru că activitatea firmei este încă afectată de criză, 16% afirmă că nu găsesc angajații potriviți, iar 7% spun că și-au restructurat activitatea în așa fel încât nu mai au nevoie de personal suplimentar.

„Optimismul rezervat al managerilor indică faptul că au invățat lecțiile crizei. Mulți dintre ei și-au restructurat afacerile, și-au optimizat costurile, schemele de personal, iar proiectele de dezvoltare sunt construite în pași mult mai prevăzători decât în trecut’’, afirmă Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting. Potrivit specialistului, afacerile se vor revenit treptat la capacitatea maximă, în funcție de dinamica crizei sanitare, de semnalele privind reluarea consumului și de evoluția generală economică, de la dezghețarea relațiilor de afaceri la dinamica inflației și a cursului valutar.

Estimările de creșteștere economică sunt pozitive în prognozele recente ale Comisiei Europene  și ale Fondului Monetar Internațional, dar o revenire la nivelul de dinaintea crizei sanitare mai are de așteptat. De exemplu, Comisia estimează că rata șomajului în România la ajunge la 5,2% în acest an, în creștere de la 5% în 2020, după care va scădea ușor la 4,8%, în 2022. În aprilie, rata șomajului, potrivit standardelor Biroului Internațional al Muncii, a ajuns la 5,7%, cu 0,1% mai mică decât în luna precedentă, respectiv la 474.000 de persoane (în vârstră de 15 – 74 de ani) potrivit INS.

Managerii care vor face angajări în acest an sau anul viitor vor, în cea mai mare parte, oameni pregătiți profesional (47%) și cu experiență (29%), dar iau în calcul și salariul cerut de candidați (27%), disponibilitatea de a lucra peste program și de acasă.

„Tot mai multe companii caută oameni cu experiență și sunt dispuse să plătească salarii pe măsură pentru a-și asigura angajați cu o pregătire profesională solidă. Vremea celor școliți la locul de muncă a trecut, iar firmele, confruntate cu provocări economice tot mai puternice, caută să-și asigure o forță de muncă capabilă să gestioneze orice situație”, arată concluziile barometrului.

Astfel, subliniază autorii studiului, mai ales în contextul creat de pandemie, cei care vor să se angajeze în perioada următoare trebuie să ia măsuri să se specializeze, să urmeze cursuri de pregătire, să își extindă expertiza. „Digitalizarea accelerată de criza COVID a schimbat mult economia românească, piața muncii în general. Tot mai multe companii sunt dispuse să lucreze remote, să își optimizeze schemele de personal astfel încât cursa pentru un loc de muncă bine plătit va fi din ce în ce mai strânsă. Vestea bună este că, în pachetele de angajare au reînceput să apară și cursurile de specializare continuă”, a declarat Ligia Neacșu.

Salariile, în stagnare

Cea mai mare parte a managerilor (68%) estimează stagnarea salariilor în acest an, față de 12% dintre participanți, care au spus că le vor creste, și restul, care evită să răspundă. Dintre cei care vor să crească salariile, cei mai mulți (54%) au indicat o majorare între 3-10%.

„În contexul crizei economice semnificative prin care trece economia reală, problema salariilor rămâne un subiect sensibil. Salariile au crescut și vor crește, cel mai probabil, în sectoarele care au înregistrat performanțe optime în pandemie, de la business-urile care au legătură cu sectorul medical, IT, retailul alimentar și construcții & materiale de profil. În rest, angajații vor trebui să se mulțumească cel mult cu prime ocazionale sau cu creșteri punctuale, în funcție de inflație și de performanța înregistrată în următoarele trimestre”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, în martie, pe ansamblul economiei, au fost creșteri de 5% ale câștigurilor angajaților față de februarie și de 4,5% față de acum un an, luând în calcul și indicele prețurior de consum din perioadele analizate. Cei care lucrează în „Activitati de servicii in tehnologia informatiei; Activitati de servicii informatice” conduc topul celor mai mari salarii din economie în luna martie, cu un câștig salarial mediu net de 8.876 de lei, după o creștere de 10% față de luna precedentă. Cele mai mici salarii nete din economie au fost primite și în martie de angajații din hoteluri și restaurante, respectiv 1.751 de lei, cu 0,2% mai mult față de februarie și cu 9% mai mult decât în martie 2020.

Potrivit estimărilor specialiștilor citați, nu este exclus să existe și tăieri de salarii în domeniile grav afectate de pandemie și a căror revenire nu este așteptată decât cel mai probabil în trimestrul doi din 2022.

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele