Persoanele cu vârste de peste 45 de ani sunt defavorizate pe piața muncii, a explicat la GÂNDUL FINANCIAR, Daniela Necefor, expert în resurse umane, care a detaliat contextul și soluțiile la care pot apela cei din această categorie profesională.
„Este o problemă pe care o avem dinainte de pandemie, în niciun caz nu este din cauza pandemiei. Am constatat, încă din 2015 chiar, că după 45 de ani începe o defavorizare a celor de peste 45 de ani”, a explicat, la GÂNDUL FINANCIAR, Daniela Necefor, Senior HR Consultant TBS.
„Din punctul meu de vedere este o greșeală foate mare, pentru că la 45 de ani, 50, 55 de ani, oamenii sunt în plină forță de muncă. Dacă mai punem la socoteală și legislația, care a mărit vârsta de pensionare, atunci ne punem întrebarea ce facem la 60 de ani, când nimeni nu ne mai vrea?”, a comentat specialistul în resurse umane.
Potrivit Danielei Necefor, cei născuți în anii 60, părinții actualei generații de tineri, au trecut imediat după Revoluție prin foarte multe schimbări.
„Aceste generații au fost extrem de flexibile, au învățat enorm, s-au autoeducat, au avut parte de traininguri în companii, sunt niște oameni care au învățat continuu. Culmea este că unul dintre skills-urile cerut acum pe piața muncii este învățarea continuă. Deci această generație pe care noi acum o vedem discriminată este exact generația care a învățat continuu, care s-a updatat și care este extrem de flexibilă. Este generație care nu s-a născut cu laptopul în mână și cu social media”, explicat Daniela Necefor.
Pe de altă parte, trendul digitalizării a fost accelerat de pandemia de COVID-19, pe plan internațional, astfel încât aproximativ 20 de milioane de joburi sunt în risc de a dispărea prin suprapunerea celor două cotexte.
„Dacă digitalizarea ne-a arătat că trebuie să schimbăm multe din concepțiile noaste, din mentalități, din modalitățile în care comunicăm, această pandemie nu a făcut decât să accelereze ”, a spus invitata emisiunii GÂNDUL FINANCIAR.
„Trebuie să ținem cont că 30, 35, 37 de ani, ceea ce se consideră acum ideal, este o vârstă la care foarte mulți sunt ocupați cu creșterea copiilor. Trebuie să fim perfect conștienți, și de aceea nu înțeleg această discriminare, că la 45 de ani fiecare persoană are copiii mai mari, are exact libertatea profesională, are experința și de viață și profesională în care poate să împărtășească foarte mult din informațiile sale”, a spus Daniela Necefor.
Astfel, în contextul cadrului mai larg de discuții privind diversitatea și incluziunea forței de muncă, persoanele cu vârste de peste 45 de ani ar putea fi încadrați ca mentori, în echipe, astfel că seniorul poate veni cu experința profesională, iar juniorul poate veni cu skills-urile digitale, explică Daniela Necefor.
„Ei pot fi priviți ca echipă, pot face foarte bine echipă, pot învăța Este vorba și de acel succession planning (plan de succesiune – n.r.). Nu poți să spui că dacă ai doar skills-uri digitale, tu știi partea profesională, tehnică, în orice domeniu. A ști să lucrezi doar pe un laptop și pe telefonul mobil nu este suficient. Ce ar trebui să învețe cei peste 45 de ani, dar au învățat în toată această perioadă, este partea digitală pură și poate social media”, a spus Daniela Necefor.
„Trebuie să beneficiem de experiența acestor oameni, fie de pe poziții de specialitate, fie de managmenent, pentru că ei au suficientă experiență strânsă pe care o pot împărtăși și suficientă adaptabilitate cu care pot veni în compania noastră și pot aduce plusvaloare”, a explicat și Mihaela Mîndrișteanu – HR Manager Farmaciile Dona, invitată în emisiunea GÂNDUL FINANCIAR.
Cei cu vârstă de peste 45 de ani reprezintă în fiecare lună 30% dintre utilizatorii uneia dintre cele mai mari platforme de recrutare din România și însumează aproximativ 30% dintre aplicări, potrivit Anei Visian – Marketing Manager BestJobs.
„Asta înseamnă că sunt activi, iar trendul a fost constant în ultimii ani, cu fluctuacții foarte mici, ceea ce mă duce cu gândul că oamenii vor să treacă spre ceva mai bun, să persevereze și să-și continue carierele. Segmentul 45 – 54 de ani se diferențiază, reprezentând singur 17% din aplicări. E un moment în care experința își spune cuvântul și face diferența la un aplicant mai tânăr și un aplicant mai în vârstă”, a explicat Ana Visian.
Potrivit reprezentantei BestJobs, angajatorii au deschis în ultimul an poziții pentru care solicitau experiență și abilități care să permită intrarea directă în muncă.
„Angajatorii au căutat adaptabilitate și dorința continuă de învățare, care la segmentul de vârstă de peste 45 sunt deja create deja din spate, au trecut deja prin niște schimbări de-a lungul vremii, care și-au spus cuvântul și acum au făcut diferența”, a explicat Ana Visian.
Pe zona de competențe digitale, sunt într-adevăr o serie de instrumente față de care generațiile mai tânăre au un apetit mai mare și învață mai repede, însă Ana Visian subliniază că există o predilecție pentru toată lumea spre specializare în zona digitală, spre învățarea unor instrumente și programe specifice jobului, chiar spre instumente care se pretează pentru o reconversie profesională, spre alt domeniu, departament sau industrie.
Reconversia profesională trebuie privită analitic, și nu emotiv, subliniază Daniela Necefor. „Trebuie să analizăm oportunitățile din piață, să vedem care sunt trendurile industriilor și care sunt joburile. După care trebuie să ne analizăm – iar aici sunt consilieri în carieră, coachi, și noi facem asta – să vedem care sunt abilitățile pe care le avem, abilitățile cerute de angajatori și să vedem ce anume mai avem de învățat”, a explicat Daniela Necefor.
Potrivit unui sondaj recent al Boston Consulting Group/BestJobs, 67% dintre muncitorii români sunt dispuși să se recalifice pentru o profesie nouă.
Care sunt variantele la această vârstă? „Retragere, în niciun caz! La 45 de ani, o persoană mi se pare foarte tânără. Antreprenoriat, în cazul în care vii din business-uri de service, în care poți să îți faci singur o companie de consultanță, poate și mici fabrici, dacă vii din producție. Reconversie, clar, da! Știu persoane care fac reconversie, nu neapărat bruscă și totală, la 180 de grade. Putem merge pe o reconversie profesională apropae de profilul nostru inițial, de bază”, a conchis Daniela Necefor.
Potrivit datelor oficiale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, persoanele cu vârste între 40 și 49 de ani au reprezentat 27% din numărul mediu lunar al șomerilor înregistrați în anul 2020, respectiv 271.428 persoane. Procentul este de 19% pentru cei de 50 – 55 de ani și de 18% pentru cei de peste 55 de ani.
Potrivit aceluiași document, șomajul în rândul persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani continuă să constituie una din problemele pieţei muncii şi este în atenţia serviciului public de ocupare. În anul 2020 au fost încadrate în muncă 81.203 persoane cu vârsta de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentală, din care 29.053 persoane prin acordarea de subvenţii angajatorilor care încadrează persoane din aceste categorii (28.763 cu vârsta de peste 45 de ani şi 290 şomeri părinți unici susţinători ai familiilor monoparentale).
Numărul șomerilor participanți la cursuri crește odată cu vârsta. Potrivit raportului anual al ANOFM, în 2020 au fost cuprinse în cursuri de formare profesională/procese de evaluare a competenţelor dobândite în context non formal sau informal/programe de ucenicie organizate de ANOFM 12.086 persoane, din care, 7.281 persoane din rândul şomerilor.
Structura șomerilor participanţi la cursuri, pe grupe de vârstă se prezintă astfel: