CÂT COSTĂ OFICIAL UN VOT LA PREZIDENȚIALE
Finanțele partidelor politice din România sunt de multe ori mai întortochiate chiar și decât cele ale statului. În absența unui sistem coerent de raportare și verificare a banilor care trec prin vistieriile formațiunilor politice, informațiile disponibile despre fondurile partidelor și banii pe care îi cheltuiesc în campanii sunt greu de descifrat.
gândul vă prezintă un tablou de bord al finanțării campaniilor electorale și a partidelor politice la baza căruia se află prevederile legale, bilanțurile oficiale și informațiile obținute de pe teren.
Cum se finanțează o campanie electorală
PDL conduce clasamentul partidelor care au cheltuit cei mai mulți bani în campaniile electorale din perioada 2008-2013, costurile declarate fiind de peste 108 milioane de lei.
Partidele sau candidații înscriși într-o cursă electorală au venituri din două surse, respectiv din transferuri de la partid și din donații. Ambele trebuie declarate la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Cheltuielile declarate de principalele partide politice și alianțe la alegerile din perioada 2008-2014
Sursă: AEP
Autoritatea are totodată și un set de reguli foarte clare cu privire la limita maximă de cheltuieli ce pot fi făcute în campanie și la activitățile ce pot fi finanțate din aceste fonduri. Valorile maxime permise pentru fiecare candidat sunt stabilite în funcție de salariul de bază minim brut pe țară, existent la data de 1 ianuarie a anului electoral, după cum urmează:
a) 350 de salarii de bază minime brute pe țară, pentru fiecare candidat la funcția de deputat sau senator;
b) 2.500 de salarii de bază minime brute pe țară, pentru fiecare candidat pentru postul de reprezentant al României în Parlamentul European;
c) 50 de salarii de bază minime brute pe țară, pentru fiecare candidat la funcția de consilier județean sau consilier local în Consiliul General al Municipiului București;
d) 30 de salarii de bază minime brute pe țară, pentru fiecare candidat la funcția de consilier local în consiliile municipiilor reședință de județ și în consiliile sectoarelor municipiului București;
e) 25 de salarii minime brute pe țară, pentru fiecare candidat la funcția de consilier local în consiliile municipiilor și orașelor;
f) 20 de salarii minime brute pe țară, pentru fiecare candidat la funcția de consilier local în consiliile comunale;
g) 10.000 de salarii de bază minime brute pe țară, pentru fiecare candidat la funcția de primar general al municipiului București;
h) 2.500 de salarii de bază minime brute pe țară, pentru fiecare candidat la funcția de primar al unui sector al municipiului București ori al unui municipiu sau oraș;
i) 30 de salarii de bază minime brute pe țară, pentru fiecare candidat la funcția de primar al unei comune.
În campania pentru alegerea președintelui, limita maximă a cheltuielilor este de 25.000 de salarii de bază minime brute pe țară, adică de 21,2 milioane de lei, echivalentul a circa 4,7 milioane de euro, dacă ne raportăm la salariul minim brut valabil la 1 ianuarie 2014, respectiv 850 de lei.
Cât au „plătit” Băsescu și Geoană pentru voturile primite în 2009
În total, politicienii au cheltuit oficial circa 44,3 milioane de lei, echivalentul a 10,4 milioane de euro la un curs mediu de 4,2373 lei/euro, pentru campania din 2009. Dacă ne uităm și la rezultatele pe care le-au obținut reiese că Traian Băsescu și Mircea Geoană au avut cele mai mari costuri. Mai exact, ei au cheltuit cei mai mulți bani per vot.
În turul I, Geoană a obținut un vot pentru circa 2,9 lei, în timp ce Băsescu „a plătit” 3 lei pentru fiecare dintre cele peste 3,1 milioane de voturi, reiese din calculul gândul pe baza informațiilor centralizate de la AEP.
Cel mai „ieftin” a ieșit Kelemen Hunor, cu un cost mediu pe vot de 1,6 lei, în timp ce raportul dintre cheltuielile de campanie ale lui Crin Antonescu și numărul de voturi obținute în cursa pentru șefia statului a fost de 2,6 lei/vot.
Dacă luăm în calcul și rezultatele din turul II reiese că Traian Băsescu a plătit, în medie, 1,1 lei pentru toate cele 8,4 milioane de voturi obținute la alegeri, în timp ce Mircea Geoană a plătit 1 leu pentru cele 8,2 milioane de voturi strânse în cele două tuturi ale scrutinului.
Mai jos aveți situația detaliată a donațiilor și a cheltuielilor de campanie declarate de politicieni în 2009.
Donațiile strânse de candidații și partidele politice înscrise în cursa electorală
Rapoarte de venituri și cheltuieli ale partidelor politice privind campania electorală pentru alegerea președintelui României din anul 2009 (click pe imagine pentru a mări)
Cât de „șifonate” au ieșit partidele politice din campaniile electorale
Politicienii au cheltuit în 2008 peste 84,7 milioane de lei pentru a-i convinge pe cetățeni să-i trimită în Parlamentul României, reiese din datele AEP centralizate de gândul. După campanie, partidele intrate în cursă au rămas cu datorii, respectiv cheltuieli angajate restante, în valoare de 16 milioane de lei. În campania din 2008, PSD a cheltuit cei mai mulți bani, respectiv 29,3 milioane de lei, fiind urmat de PDL cu 25,9 milioane de lei și PNL cu 24 de milioane de lei. PNL este de altfel partidul care se poate lăuda cu cel mai bun bilanț al campaniei, liberalii ieșind pe plus cu 357.069 de lei.
La alegerile locale din același an, cele mai importante partide de la acea vreme (PNL, PSD, PDL, PNȚCD, PC, UDMR și PRM) au alocat, în total, 65,7 milioane de lei, cu 13,9 milioane de lei mai puțin decât au cheltuit. Partidele au rămas cu datorii de 18,4 milioane de lei, cea mai mare cheltuială restantă fiind a PSD-ului, de 9,4 milioane de lei.
În 2009, principalele partide înscrise în cursa pentru Parlamentul European au cheltuit 21 de milioane de lei, echivalentul a 4,9 milioane de euro (la un curs mediu de 4,2373 lei/euro, media anuală a BNR în 2009). PDL conduce clasamentul atât la capitolul venituri de campanie cât și la cheltuieli, cu 5,4 milioane de lei, respectiv 9,3 milioane de lei, democrat-liberalii având de altfel și cel mare rezultat financiar negativ dintre toate formațiunile politice, respectiv 3,8 milioane de lei.
La prezidențiale, costurile totale ale campaniilor s-au ridicat la 44,3 milioane de lei, echivalentul a 10,4 milioane de euro, cu 15,9 milioane de lei mai mult față de veniturile declarate de partide. PDL a fost și în acest caz partidul care a „pompat” cei mai mulți bani în campanie, respectiv 14,9 milioane de lei, înregistrând al doilea cel mai ridicat rezultat negativ, de 5,2 milioane de lei, după PNL care a cheltuit cu 5,6 milioane de lei mai mult decât a strâns în campanie.
În 2012, campania electorală pentru Camera Deputaților și Senat i-a costat pe politicieni 60,3 milioane de lei, cu 7,5 milioane de lei mai mult decât veniturile transferate și strânse pentru obținerea unui loc în Parlament. De altfel, sumele cheltuite în 2012 au fost cu aproape 30 la sută mai mici decât banii destinați campaniei pentru parlamentarele din 2008.
USL a înregistrat cele mai mari cheltuieli de campanie, 27 de milioane de lei, fiind urmată de ARD, cu 13,4 milioane de lei. USL a rămas cu datorii de circa 4,9 milioane de lei, în condițiile în care veniturile destinate cursei electorale au fost cu 4,2 milioane de lei mai mici decât sumele cheltuite.
La localele din același an, cele mai mari partide din România au declarat că au cheltuit 29,7 milioane de lei, cu 2,5 milioane mai mult decât veniturile pe care le-au strâns. Formațiunile politice au rămas cu datorii de 4,3 milioane de lei, potrivit rapoartelor AEP.
Cele mai mari cheltuieli de campanie le-a avut PDL-ul, de 16,7 milioane de lei.
În 2014, formațiunile politice și candidații independenți care au vizat un loc la Bruxelles au avut costuri totale de 20,4 milioane de lei, cu 2,8% mai scăzute decât cele declarate la scrutinul din 2009.
Alianța PSD-UNPR-PC a cheltuit cei mai mulți bani în timpul campaniei europarlamentare, respectiv 7,2 milioane de lei, în timp ce PNL a înregistrat cel mai mare rezultat negativ, diferența dintre venituri și cheltuieli fiind de 4,6 milioane de lei.
Cum se finanțează un partid politic
Partidele politice au patru mari surse de finanțare: cotizații de la membri, donații de la oameni sau firme, venituri realizate din alte activități (chirii, editare) și subvenții de la bugetul de stat în situația în care partidul este în Parlamentul României.
Donațiile primite de la o persoană fizică într-un an poate fi de până la 200 de salarii minime pe țară, iar de la o persoană juridică de până la 500 de salarii minime brute.
Legea nu îi obligă însă la o evidență prea detaliată a acestor venituri. Astfel, partidele sunt obligate să declare:
– cuantumul total al cotizațiilor și lista membrilor de partid care au plătit într-un an cotizații a căror valoare însumată depășește 10 salarii minime brute pe țară.
– valoarea totală a cotizațiilor confidențiale; donatorul poate rămâne anonim doar dacă suma nu depășește 10 salarii minime brute pe țară.
– lista persoanelor fizice și juridice a căror donații au depășit 10 salarii minime brute pe țară precum și cuantumul acestor donații.
– toate veniturile din alte activități.
Care este cel mai profitabil partid din România
Multe dintre partidele politice din România au o situație financiară cel puțin șubredă, dacă ar fi să ne raportăm la datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Cele mai multe dintre ele raportează deficite de ordinul milioanelor de lei, ceea ce duce la acumularea unor datorii chiar și de trei ori mai mari decât veniturile încasate într-un an.
PSD avea în 2010 datorii în valoare de 28,9 milioane de lei, în condițiile în care veniturile cumulau circa 9 milioane de lei. Trei ani mai târziu, dintre care doi la putere, partidul a reușit să-și înjumătățească aceste datorii, la circa 15,1 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, date din care lipsesc informațiile din bilanțurile din 2011 și 2012.
Pe locul doi în topul celor mai îndatorate partide se află PNL, cu 12,4 milioane de lei, urmat de PDL cu 7,9 milioane de lei la finele anului trecut. În tabelele de mai jos puteți consulta evoluția finanțelor partidelor în perioada 2008-2013. În prima parte a tabelurilor sunt veniturile pe care le-au raportat la AEP, iar în a doua se regăsesc informațiile din bilanțurile depuse la Fisc.
Partidul Social Democrat
Partidul Național Liberal
Partidul Democrat Liberal
Legea obligă partidele politce să se încadreze cu cheltuielile din campanie într-o anumită limită, în funcție de scrutin. Partidele au găsit o metodă de a ocoli aceste preveri și se pregătesc din timp, după cum a arăta gândul într-un material din seria „TU ȘTII CE MAI FAC BANII TĂI”. Consultanții sunt plătiți cu luni înainte de startul campaniei, iar marile lansări ale candidaților sunt aranjate din timp astfel încât, după ce se trage linia, cheltuielile din campania electorală se încadrează în limitele impuse. O altă practică de care politicienii se folosesc pentru a avea bilanțurile curate este neplata. Legea nu stabilește un prag al contractelor ce pot fi încheiata în perioada campaniilor, astfel încât ei aleg să rămână cu datorii pe care să le achite ulterior.
Puse față în față, rapoartele pe care partidele le trimit AEP-ului și bilanțurile de la Finanțe spun povești diferite. În cazul PDL, spre exemplu, în anul 2012, partidul a raportat la AEP cheltuieli de campanie de circa 29 de milioane de lei, mai exact 11,9 la alegerile parlamentare și 16,7 milioane de lei la cele locale. În datele de la Finanțe, PDL raportează în același an cheltuieli de peste două ori mai mari, respectiv de 74,7 milioane de lei, în condițiile în care în anii anteriori acestea au fost, în medie, de 10-11 milioane de lei.
Partidul Conservator
Uniunea Națională pentru Progresul României
Uniunea Democrată Maghiară din România
UDMR este cel mai „profitabil” partid din România, reușit să iasă pe plus în patru din cei șase ani analizați. Mai mult de atât, în 2013 UDMR a raportat la Fisc cele mai mari venituri dintre toate partidele analizate, respectiv 19,7 milioane de lei. Totodată, partidul nu are datorii având o balanță pozitivă a activelor circulante nete.
Forța Civică