România nu este în situația de a putea stimula creșterea economică, bazată pe exporturi, prin deprecierea leului. Concluzia îi aparține lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care susține că, deși unii susțin că leul ar fi supraevaluat, cursul pe care îl avem este unul „relativ de echilibru”.
„Nu degeaba plâng exportatorii. Lor le trebuie mai degrabă predictibilitate (decât un curs mai mare, n.r.). Dacă vrei ca deprecierea să ducă la creștere economică prin exporturi trebuie să ții cont și de structura economiei. Nu văd această situație în România, sincer”, a declarat guvernatorul BNR cu ocazia evenimentului „Mugur Isărescu și invitații săi”, pe tema „Probleme actuale ale creșterii economice, inflației și cursului de schimb”. El a adăugat că politica BNR de a menține un curs „relativ de echilibru” a fost o abordare corectă.
În deschiderea evenimentului găzduit de banca centrală guvernatorul Băncii Naționale a ținut să precizeze că factorii politici sunt cei care trebuie să tragă concluziile corespunzătoare, factori politici care „aud sau nu aud ce vorbim aici”.
În ceea ce privește intervențiile BNR în piață, despre care unii dealeri valutari susțin că ar fi operate pentru a împiedica o depreciere consistentă a monedei naționale, guvernatorul BNR susține că ele nu sunt altceva decât niște operațiuni de schimbare a valutei care a fost împrumută de Finanțe de pe piețele externe, în lei, ceea ce ajută și la un control mai ieftin și mai eficient al masei monetare.
În ultima lună cursul leu/euro a crescut cu 1,44%. În timp ce ministrul Finanțelor, Florin Georgescu, a declarat că deprecierea leului se datorează tensiunilor externe, dealerii de pe piața valutară susțin că ea este efectul tensiunilor de pe scena politică. În ultimul an cursul monedei naționale față de euro a crescut cu 7%, de la 4,2272 lei/euro la 4,5237 lei/euro.
Soluția pentru a încuraja creșterea economică, „dincolo de doctrine și de abordările doctrinare, de ciclicitate”, este stimularea investițiilor, a ținut să sublinieze guvernatorul BNR, cu precizarea că, dată fiind situația internă, respectiv gradul scăzut de economisire și situația capitalului autohton, România are nevoie de infuzii consistente de capital străin.