Cât de dator este statul român și pe ce se duc banii împrumutați. Explicațiile ministrului Finanțelor (ANALIZĂ GÂNDUL.RO)

Datoria publică a României a ajuns la un nivel-record în septembrie 2020, chiar dacă este sub media Uniunii Europene. Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a explicat, la GÂNDUL FINANCIAR, că necesarul de finanțare, în contextul crizei economice generate de COVID-19, a trebuit să fie acoperit prin împrumuturi, iar „tot ce s-a împrumutat anul acesta s-a dus către investiții”.

În septembrie 2020, datoria publică a României, respectiv sumele împrumutate de autoritățile centrale și locale, era de 451.147,7 mii lei. Conform metodologiei UE, aceasta este calculată de Ministerul Finanțelor la aproape 43% din PIB și reprezintă o pondere-record în istoria României, generată de impactul economic al pandemiei de COVID-19.

O parte din suma cu care statul român s-a îndatorat a venit din exterior, construind datoria externă a țării, alături de împrumuturile băncilor și firmelor, și care a ajuns, tot în septembrie 2020, la 117.224 de milioane de euro. Totalul datoriei externe a avut, la finalul anului 2019, o pondere de 48% din PIB, mult sub nivelul de 74,5%, înregistrat în 2012.

Cum a evoluat gradul de îndatorare a României

Ponderea datorie publice, ce include atât datoria internă, cât și pe cea externă, în Produsul Intern Brut (PIB) variază în funcție de metodologia aleasă, cea națională sau cea a Uniunii Europene, ceea de-a doua fiind aleasă de autorități pentru a putea compara evoluția în funcție de media UE sau a statelor-membre luate individual.

În funcție de metodologia UE, datoria publică, cu o valoare de 451.147,7 mii lei, avea o pondere de 42,9% din PIB în septembrie 2020, conform raportului Ministerului Finanțelor, date actualizate conform notificarii fiscale din octombrie 2020.

Datoria publică, atunci când e calculată pe baza metodologiei naționale, a fost, la aceeași dată, de 531.835 mii lei, ceea ce însemna o pondere din PIB de 50,3%.

Revenind la procentul calculat pe baza metodologiei UE, de 42,9% din PIB, aceasta a fost cel mai mare procent cifrele anuale din 2015 și până în 2019 și cele din martie și iunie 2020, dar și raportat la datele istorice publicate ale MFP, date actualizate conform notificarii fiscale din octombrie 2019.

Ponderea datoriei publice era unitară în 1995, respectiv de 6,6% din PIB, a sărit de 10% în 1996, apoi de 20% în 1999. Primul an când a depășit pragul de 30% a fost în 2011, când ajunsese la 34%, apoi, în 2014, s-a apropiat de pragul de 40%, respectiv 39,2. Acest prag a fost depășit în iunie 2020, când ponderea a ajuns la 41,1%, nivelul-record anterior lunii septembrie 2020.

• 1995 – 503,2 mii lei / 6,6% din PIB
• 2000 – 18.185,6 mii lei / 22,5%
• 2005 – 45.625,7 mii lei / 15,9%
• 2010 – 156.538,3 mii lei / 29,6%
• 2015 – 269.151,3 mii lei / 37,8%
• 2019 – 373.624,6 mii lei / 35,3%
• Martie 2020 – 401.854,6 / 37,5%
• Iunie 2020 – 431.740,6 mii lei / 41,1%
• Septembrie 2020 – 451.147,7 mii lei / 42,9%

La finalul anului 2019, conform datelor publicate de EUROSTAT, citate în Raport privind datoria publică guvernamentală elaborat de Ministerul Finanțelor, la 31 decembrie 2019, România se situa, s-a situat pe locul 7 între statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia (8,4% din PIB), Bulgaria (20,4% din PIB), Luxemburg (22,1% din PIB), Republica Cehă (30,8% din PIB), Danemarca (33,2% din PIB) si Suedia (35,1% din PIB), sub media datoriei publice guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (84,1% din PIB), dar şi sub media datoriei guvernamentale pentru UE27 (77,8% din PIB).

Unsprezece state membre au înregistrat, la finele anului 2019, un nivel al datoriei publice guvernamentale în PIB de peste 60% din PIB cele mai ridicate niveluri înregistrându-se în Grecia (176,6%), Italia (134,8%), Portugalia (117,7%), Belgia (98,6%), Franța (98,1%), Cipru și Spania (95,5%).

În ceea ce privește datoria publică internă, în septembrie 2020, aceasta era de 227.557,2 mii lei, respectiv o pondere 21,7% din PIB, cel mai mare nivel începând din 2015.

Cu cât ne-am împrumutat din exterior

Și datoria publică externă a fost, în septembrie 2020, la cea mai înaltă pondere din 2015 în prezent, respectiv de 21,3% din PIB, cu o sumă de 223.590,5 mii lei, conform datelor MFP.

Conform calculelor BNR, datoria publică externă pe termen lung, de 49.386 milioane de euro (aproximativ 241.991,4 mii lei), include datoria publică directă, care a avut o creștere de aproape 10.000 de milioane de euro, și cea garantată public, cu o scădere modestă, de aproximativ 50 de milioane de euro. Potrivit BNR, creșterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 6 300 milioane euro și respectiv de 3 300 milioane dolari SUA (2820 echivalent milioane euro), precum și din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 564 milioane euro.

Ponderea datoriei publice externe în PIB a crescut constant în ultimii ani, conform datelor MFP.

• 2015 – 133.069,6 mii lei / 18,7% din PIB
• 2016 – 137.268,1 mii lei / 18%
• 2017 – 146.129,5 mii lei / 17%
• 2018 – 158.001,4 / 16,6%
• 2019 – 173.005,8 / 16,3%
• Martie 2020 – 193.482,3 mii lei / 18,0%
• Iunie 2020 – 209.874,3 mii lei / 20%
• Septembrie 2020 – 223.590,5 mii lei / 21,3%

Anterior, conform documentului MFP „Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2012 – 2014”. Între 2007 și 2011, ponderea datoriei publice externe din PIB, comform metodolgiei UE, a variat între 7,3%, în 2008, în scădere după 7,7% în 2007, da a crescut la 11,5% din PIB în 2009, apoi la 14,9% în 2010 și la 16,3%, în 2011. Între anii 2007 și 2011, ponderea datoriei publice în totalul datoriei externe era cuprinsă între 14,2% și 22,6%.

„Regula de aur” a ministrului Cîțu

Creșterea datoriei publice nu poate fi evitată într-o perioadă de criză, a explicat, la GÂNDUL FINANCIAR, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, care a subliniat că regula de aur pe care aplicat-o statul în acest an a fost ca împrumuturile, necesare pentru a acoperi scăderea veniturilor, să fie folosite pentru investiții.

„Datoria publică a crescut în toate țările din lume în anul acesta și a crescut în fiecare perioadă de criză. În momentul în care ai avut criză, a crescut datoria publică, pentru că asta este natura: veniturile scad la buget automat și atunci trebuie să crești deficitul bugetar, de aceasta ne-a crescut și nouă deficitul bugetar anul acesta, pentru că au scăzut veniturile la buget. Și trebuie să înlocuiești cumva, să faci rost de bani sau să plătești facturile mai mari pentru sănătate, pentru educație, pentru tot ce a fost anul acesta”, a explicat ministrul Finanțelor.

„Noi anul acesta am respectat o regulă fiscală de aur: să te împrumuți pentru investiții. Un exemplu foarte clar: necesarul de finanțare până la rectificarea bugetară era de 138 de miliarde de lei. Asta însemna deficit și ce aveam de plătit din trecut. Din 138 de miliarde de lei, cât aveam de împrumutat, 50 de miliarde erau bani împrumutați în trecut, pe care trebuia să îi plătim, și au fost folosiți pentru tot felul de prostii, iar 30 de miliarde erau facturi neplătite”, a explicat Florin Cîțu.

„Deci din 138 de miliarde, 80 de miliarde sunt facturi, sunt bani care au venit din trecut, nu aveau legătură cu modul în care noi am gestionat economia în acest an. Diferența veți vedea că este exact ce am cheltuit noi sau ce se va cheltui până la finalul anului pentru investiții, nu este pentru altceva. Noi aveam anul acesta un buget de 30 de miliarde de lei pentru investiții, am crescut la 55, mergem mai sus de atât și veți vedea că această diferență, din necesarul de finanțare, tot ce s-a împrumutat anul acesta s-a dus către investiții și este regula fiscală de aur: te împrumuți doar pentru investiții”, a conchis Cîțu.

Ministrul a precizat că datoria publică în Uniunea Europeană crește în medie cu 20 de procente, în România crește cu 7 procente, deci iarăși una dintre cele mai mici creșteri ale datoriei publice. „Când ne uităm la totalul datoriei publice, România rămâne cu mult sub media țărilor în curs de dezvoltare, care este în jur de 63% anul acesta, după această criză, noi rămânem la 42-43%, ceea ce rămâne iarăși mult sub medie, nu mai vorbesc de țările mult dezvoltate, care sunt peste 100%”, a spus Cîțu.