Prima pagină » Economic » Cât de greu este să faci pensii private în România: „Se observă în continuare o cultură subdezvoltată a planificării financiare pe termen lung în România”

Cât de greu este să faci pensii private în România: „Se observă în continuare o cultură subdezvoltată a planificării financiare pe termen lung în România”

Cât de greu este să faci pensii private în România: „Se observă în continuare o cultură subdezvoltată a planificării financiare pe termen lung în România
Pensia privată facultativă reprezintă o prioritate pentru prea puțini români. Raluca Țintoiu, director NN Pensii și președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a explicat, pentru Gândul, că această atitudine a românilor față de sectorul pensiilor private facultative se datorează, în primul rând, unei culturi a planificării financiare pe termen lung subdezvoltate în țara noastră față de alte țări europene. „Oamenii trebuie să înțeleagă că deși mai este mult până la pensie, pensia de stat și pensia obligatorie le vor aduce, în viitor, aproximativ 40% din ultimul salariu", a explicat pentru aceasta.

Gândul: Cât de greu este să convingeți un român să își facă o pensie privată facultativă?

Raluca Țintoiu: Pensia facultativă este, în prezent, o prioritate pentru prea puțini dintre angajații români. Pe de-o parte, pentru tineri pensia e un subiect îndepărtat, ei fiind mai degrabă preocupați de viața din perioada imediat următoare decât de cum vor trăi la bătrânețe. Pe de altă parte, cea mai mare parte a angajaților români economisește pentru viitor doar prin intermediul unei pensii private obligatorii, care se acumulează automat și nu îi costă nimic, fără a se mai gândi din timp la alte soluții de economisire care să le asigure un trai mai bun la pensie. Mai mult, în calcul trebuie luat și faptul că se observă în continuare o cultură subdezvoltată a planificării financiare pe termen lung în România, comparativ cu alte țări europene, care influențează potențialul de creștere a pensiilor facultative.
În prezent, peste 6,7 milioane de români au o pensie privată obligatorie, în timp ce numărul celor care au încheiat și o pensie facultativă este de aproximativ 400.000. Pentru că bătrânețea nu se întâmplă peste noapte, iar diferența dintre ultimul salariu și prima pensie va influența semnificativ traiul la bătrânețe, tot mai mulți români încep să se gândească la ce fac acum și ce pot face în plus pentru a avea venituri decente la vârsta pensionării. Acest lucru se vede în creșterile foarte bune ale principalilor indicatori din piața pensiilor private facultative – numărul de participanți și activele administrate, ceea ce va conduce la creșterea într-un ritm mai rapid decât până acum a pilonului III din România. Astfel, până în 2018, piața pensiilor facultative este estimată să depășească 500.000 de participanți și active nete în valoare de 2 miliarde de lei.

Care sunt argumentele pe care le prezentați oamenilor? Cum încercați să îi convingeți?

În primul rând, când iau în calcul o pensie privată facultativă, oamenii trebuie să se gândească la viitor și să-și dorească să economisească pentru o pensie mai bună. Ei trebuie să înțeleagă că deși mai este mult până la pensie, pensia de stat și pensia obligatorie le vor aduce, în viitor, aproximativ 40% din ultimul salariu în condițiile în care cheltuielile de zi cu zi nu vor scădea, peste noapte, la 40% din total. Astfel, o pensie facultativă le oferă posibilitatea de a avea un venit suplimentar, care îi va ajuta să-și păstreze standardele de trai atunci când nu vor mai lucra, fiind singura pensie la care pot contribui cu până la 15% din salariul brut. Mai mult, pensiile facultative sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an atât pentru angajator, cât și pentru angajat, facilități fiscale care pot contribui la decizia exonomisirii pentru viitor prin acest instrument. Și, evident, cu cât economisesc mai mult acum, cu atât vor avea mai mult la bătrânețe.

Care sunt cele mai dese motive de refuz ale românilor?

Cei mai mulți români cred că statul este responsabil pentru traiul lor la bătrânețe și se bazează pe pensia de la stat. Mai departe, o parte consideră că e suficient să economisească prin intermediul pensiei private obligatorii și nu iau în calcul alte instrumente de economisire pe termen lung printre care și pensiile facultative. Nu în ultimul rând, există o prejudecată des întâlnită conform căreia pensia este un moment îndepărtat pe care nu-l vor mai apuca. Însă tendințele din piață și statisticile privind speranța de viață ne arată că nu este deloc așa.

Care sunt cele mai dese motive pentru care românii acceptă o astfel de pensie?

Pentru că vor să își asigure un viitor financiar mai bun și o bătrânețe cât mai liniștită cu putință, fără a-și schimba radical stilul de viață și, mai ales, fără a depinde de alții, fie că vorbim de stat sau de cei dragi. Mai mult, există situații în care angajatorii sunt cei care acceptă pentru angajații lor, oferindu-le o pensie facultativă ca parte a pachetului de beneficii extrasalariale, ca parte a strategiei de motivare și recompensare. Astfel, companiile devin competitive și atractive pentru potențiali angajați și, mai important, dovedesc că le pasă de oameni și dincolo de perioada pe care ei o petrec în companie, sprijinindu-i să-și asigure un viitor financiar mai bun.

Unde vedeți cea mai mare deschidere către acest tip de economisire? (ce categorie de vârstă, femei/bărbați, urban/rural) De ce considerați că există aceste diferențe?

Aproape jumătate dintre cei care au pensii facultative au peste 45 de ani, în timp ce segmentul tânăr, de sub 30 de ani, reprezintă doar 7,5%. Tendința este naturală, dictată de faptul că în tinerețe ne gândim prea puțin la cum vom trăi peste câteva decenii, veniturile la pensie devenind o preocupare tot mai mare pe măsură ce momentul pensionării ajunge tot mai aproape. Aproximativ o treime dintre cei care au pensie facultativă sunt din București, în timp ce regiunile de dezvoltare cele mai bine reprezentate sunt București-Ilfov, Centru și Nord-Vest, cu un total de 62,18% dintre participanți.

Portretul robot al clienților de pensii facultative descrie cel mai bine și categoriile de oameni care demonstrează cea mai mare deschidere să economisească pentru viitor printr-un astfel de instrument. În același timp, însă, există perspective bune de creștere inclusiv în segmentul business. Sunt companii din România care oferă deja angajaților pensii facultative, în special din rândul multinaționalelor care împrumută acest obicei de la companiile mamă, și sperăm că, treptat, vom vedea și companii de dimesiuni mai mici sau cu capital românesc care vor folosi pensiile facultative ca diferențiator din perspectiva angajatorului, pe o piață a muncii din ce în ce mai competitivă.

De ce credeți că sunt sceptici românii în ceea ce privește acest produs?

Nu cred că sunt în mod neapărat sceptici, cât nu au toate informațiile la îndemână pentru a lua o decizie. Sistemul de pensii private din România este încă „tânăr”, iar lipsa de preocupare a celor mai mulți dintre românii angajați pentru pensie, coroborată cu nivelul redus de cunoștințe financiare aprofundate contribuie la evoluția într-un ritm mai lent decât potențialul real de creștere al pieței. Mai mult, perioada de după vârsta pensionării este, mai ales pentru tineri, complet intangibilă. Ei nu-și imaginează cum va fi viața lor peste câteva decenii și preferă să trăiască clipa, gestionându-și bugetul pe termen scurt și prioritizând nevoile imediate în detrimentul unui viitor liniștit financiar. 

 

Există similitudini în ceea ce privește motivele de refuz ale românilor și cele ale străinilor?

Nu aș vorbi neapărat de asemănări din punctul de vedere al motivelor de refuz, cât mai degrabă din punctul de vedere al culturii economisirii în ansamblu și al modului de raportare al oamenilor la bătrânețe și la ce fac pentru a trăi decent din pensie. Din punct de vedere demografic, situația din România este similară, mai mult sau mai puțin, cu cea a celor mai multe dintre țările din sud-estul Europei.

S-a întâmplat să reușiți să convingeți o persoană care părea categorică în decizia de a nu face o astfel de pensie să o facă? Cum? Povestiți cazul.

S-a întâmplat nu o dată, ci de cele mai multe ori. Pentru că odată ce aud toate argumentele și, mai mult, înțeleg perspectivele pentru viitorii pensionarii de peste numai 15-20 de ani, oamenii încep să pună întrebări și cel puțin iau în calcul pensia facultativă sau un alt instrument de economisire pe termen lung care să le asigure venituri peste ani.

Bănuiesc că există situații în care oamenii vor să renunțe la pensia privată facultativă pe care o au deja. S-a întâmplat să convingeți o astfel de persoană să nu renunțe? Cum ați reușit? Povestiți cazul.

Nu se pune problema de o renunțare. Banii economisiți rămân în cont până când sunt îndeplinite criteriile de plată, anume ca beneficiarii să aibă cel puțin 60 de ani și să fi plătit cel puțin 90 de contribuții lunare. Cei care au pensii facultative se bazează pe aceste instrumente pentru pensie, iar întreruperea temporară a contribuțiilor survine, de cele mai multe ori, din motive destul de puternice cum ar fi pierderea locului de muncă. Tocmai de aceea, tendința cea mai vizibilă este că aceștia reiau plata contribuțiilor atunci când se redresează financiar.

Numiți trei avantaje esențiale pe care le are o persoană care își face o pensie privată facultativă?

• Pensia facultativă contribuie semnificativ la creșterea veniturilor la pensie și asigurarea unui trai liniștit financiar la bătrânețe.
• Pensia facultativă este deductibilă fiscal, în limita a 400 de euro anual pentru angajat, respectiv pentru angajator.
• Pensia facultativă poate fi plătită împreună cu sau chiar exclusiv de către angajator, ca parte a pachetului de beneficii extrasalariale acordate angajaților.

Citește și