Cât de mare este, de fapt, „cea mai mare nerealizare” a lui Victor Ponta: 5 miniștri au venit, au desenat autostrăzi și au plecat

Aproape o mie de kilometri de autostrăzi, reanalizarea strategiei de privatizare a CFR Marfă, terminarea lucrărilor de modernizare la sute de kilometri de linii de cale ferată, pregătirea licitației pentru linia 7 de metrou Șoseaua Alexandriei- Voluntari erau doar câteva dintre promisiunile cuprinse în programul Guvernului Ponta în 2012. Ce s-a ales de ele?

Cinci miniștri la Transporturi, plus un interimat al lui Ponta

În cei trei ani de guvernare, nu mai puțin de cinci miniștri s-au succedat la Transporturi. Primul dintre ei, Ovidiu Silaghi, a fost o prezență discretă, remarcându-se prin problemele cu ANI și acuzațiile aduse de DNA pentru trafic de influență. Potrivit procurorilor, Silaghi ar fi primit mită de 200.000 de euro de la Nelu Iordache, unul dintre oamenii de afaceri care a beneficiat de mai multe contracte de la CNADNR, anulate ulterior.

După el a urmat Relu Fenechiu, care a avut un mandat de șapte luni, încheiat după ce a fost condamnat cinci ani în dosarul „Transformatorul”. În timpul mandatului său a avut loc licitația pentru CFR Marfă, unde câștigător a fost declarat Gruia Stoica, prin Grup Feroviar Român (GFR), care a oferit un preț de 202 milioane de euro pentru 55% din acțiuni. Ulterior, privatizarea CFR Marfă a eșuat.

Un scurt mandat de interimar la Transporturi a avut și premierul Victor Ponta, care s-a ferit să tranșeze problema privatizării CFR Marfă.

Venită de la Parlamentul European, Ramona Mănescu, următorul ministru al Transporturilor, nu s-a remarcat prin nimic în fruntea Ministerului Transporturilor, cu excepția faptului că nici ea nu a semnat contractul privatizării CFR Marfă, parafarea acestuia revenindu-i secretarului de stat Cristian Ghibu, considerat un apropiat al lui Relu Fenechiu.

Următorul pe lista șefilor de la Transporturi în guvernele Ponta a fost Dan Șova. El a ieșit în față prin desenarea hărților cu 2.400 de kilometri de autostrăzi până în în 2020, între care controversata București-Alexandria, așa-numita autostradă a lui Dragnea.

Strategia de autostrăzi desenate ale lui Șova, lansată în decembrie 2013, nu mai avea ca prioritară realizarea autostrăzii Sibiu-Pitești, care ar fi urmat să fie gata undeva după 2020. Ulterior, după criticile din partea Comisiei Europene, autostrada Sibiu-Pitești a fost declarată ca prioritară. Șova a reziliat contractul cu Bechtel, plătind companiei americane despăgubiri de 38 de milioane de euro, nu înainte de a anunța că varianta originală a contractului cu Bechtel – firmă care a primit fără licitație contractul pentru Autostrada Transilvania (415 kilometri) de la Guvernul Năstase- nu este de găsit. Pentru 52 de kilometri din Autostrada Transilvania statul a plătit 1,5 miliarde de euro.

Tot Șova a oprit mai multe lucrări, pe motiv că nu suntfonduri, precum lucrările la modernizarea șoselei de Centură de Sud a Bucureștiului. În schimb, a demarat licitații pentru zeci de studii de fezabilitate (SF) de autostrăzi care nu au șanse să fie începute prea curând, riscând astfel cheltuirea inutilă a unor bani, având în vedere că termenul de valabilitate al unui SF este de doi ani, potrivit consultanților. Tot pe mandatul lui Șova la Transporturi la CNADNR au fost lansate două proiecte de concesiune care au rămas în aer: autostrada Craiova- Pitești și autostrada centura de sud a Capitalei.

Celebră rămâne și „mutarea cu cortul” a lui Șova pe șantierul Comarnic-Brașov, autostradă pe care Șova o promitea, în martie 2013, terminată în 2016, ” chit că mă mut pe ea”. Nici până în prezent contractul cu asocierea Vinci – Strabag-Aktor nu a fost semnat, principal problemă fiind lipsa finanțării.

Actualul ministru al Transporturilor Ioan Rus spunea recent că se caută un nou model financiar pentru Comarnic-Brașov. Tot Rus a fost cel care a anunțat și finalizarea unei prime variante a Master Planului de Transport. Documentul, fără de care România nu poate accesa fonduri europene pentru transporturi în perioada 2014-2020, a suferit mai multe modificări, Comisia Europeană transmițând autorităților mai multe observații. În cea mai recentă variantă, care urmează să fie transmisă spre aprobare la CE, autostrada Sibiu-Pitești devine „prioritate zero”, după ce anterior trecuse prin stadiul de drum expres.

Autostrăzile fără sfârșit

Din cei 962 de kilometri cât însumau autostrăzile pe care Victor Ponta le promitea în programul cu care USL a câștigat alegerile, 804 kilometri nu sunt încă gata și nici nu au șanse să fie finalizați până în 2016. Unii dintre ei nici măcar nu au fost începuți, cum este Comarnic-Brașov pentru a cărui construcție Ponta garanta cu candidatura, în urmă cu trei ani.

Acum premierul Victor Ponta admite că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, în special autostrăzile, și că cel mai probabil porțiunea de autostradă Comarnic – Brașov se va realiza cu bani de la buget. Cu alte cuvinte, înțelegerea cu Vinci-Strabag-Aktor, desemnat drept câștigător în decembrie 2013 pentru concesiunea Comarnic-Brașov, pică.

” Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toți îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul. Suntem în blocaj, este un blocaj politico-instituțional de înțelegere politică. O vom face din buget, nu din bani europeni. Nu vom avea bani europeni pentru Comarnic – Brașov, nu ni se dau”, a afirmat Ponta la B1 TV.

În trei ani au fost dați în folosință aproximativ 300 de kilometri, dacă luăm în considerare și centurile ocolitoare la nivel de autostradă, toate începute pe vremea fostei guvernări.

Astfel, în întreg anul 2012 au fost deschise tronsoanele București-Ploiești, Cernavodă-Medgidia, Medgidia-Murfatlar, Timișoara-Lugoj. Pe lângă acestea, tot în 2012 a fost deschisă circulația pe centurile orașelor Arad și Constanța.

În 2013 au fost inaugurate segmentele de autostradă Lugoj-Deva – lotul 1, Orăștie-Sebeș Vest, Simeria-Orăștie, Săliște-Sibiu.

În 2014 au fost deschiși doar 50 de kilometri de autostradă: Sibiu-Orăștie, Nădlac-Arad lotul 1 și lot 2 parțial. De menționat că toate aceste proiecte au fost începute pe vremea guvernărilor anterioare.

Sibiu-Pitești și Comarnic-Brașov, două dintre proiectele promise în 2012, nu au șanse să fie gata până în 2016. Sibiu-Pitești se găsește în stadiul de actualizare a studiului de fezabilitate.

De la „avem o ofertă serioasă, anul viitor putem să începem faimosul Comarnic-Brașov” (Ponta, decembrie 2013) la”Comarnic – Brașov este o autostradă foarte scumpă” (Ponta, aprilie 2015) și „Toți îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul”

Autostrada Comarnic-Brașov, cea care ar fi trebuit să fie prima peste munți și prima realizată în concesiune din România, rămâne încă un proiect, chiar dacă însuși Ponta amenința că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada nu va fi gata până în 2016. Termenul este imposibil de respectat, iar, după 11 ani de la prima încercare, prima lopată nu a fost băgată încă în pământ.

– Victor Ponta (decembrie 2013), după desemnarea asocierii Vinci-Strabag -Aktor câștigător al licitației de concesiune :”Avem o ofertă serioasă, deci practic anul viitor putem să începem faimosul Comarnic-Brașov”.

– Victor Ponta (16 ianuarie 2014): „Pe 20 aprilie (2014) să putem să semnăm contractul”.La începutul anului trecut, premierul Victor Ponta promitea că ultimul kilometru din Comarnic-Brașov va fi realizat cel mai târziu în 2017. Amintim că în 2013 el făcuse un pariu electoral, condiționându-și candidatura la un nou mandat de parlamentar de finalizarea în 2016 a autostrăzii spre munte.

” În acest moment se derulează negocierile pentru finalizarea procedurilor de finanțare a proiectului cu băncile comerciale și în mod normal sper ca data asta să nu fiu extrem de optimis, eu am pus termenul ca până la Paste, pe 20 aprilie să putem să semnăm contractul și să inaugurăm organizarea de șantier atât dinspre Comarnic, cât și dinspre Cristian. (…) Construcția începe în acest an, la sfârșitul lunii aprilie (…)”. Ultimul kilometru va fi finalizat cel mai târziu în 2017. Aceasta este termenul prevăzut în contract”, declara Ponta în ianuarie 2014.

– Victor Ponta ( ianuarie 2015) : „Dacă decidem că o facem, pe 15 februarie semnăm contractul” .„Deci este nevoie, domnule ministru Rus, cu răbdare, cu tot respectul pentru cei din opoziție, pentru cei din mediul de afaceri, trebuie explicat Masterplanul, trebuie luată decizia și, când luăm decizia, o ținem și zece ani știm unde punem banii pentru infrastructură. Înțeleg că ați publicat datele negocierilor pentru Comarnic-Brașov, le-ați publicat la CNADNR? Bun. Vreau să fie o dezbatere foarte clară, vreau ca fiecare cetățean român să știe câți kilometri, cât ne costă, în cât timp se face, ce intră în banii ăia și să decidem. Dacă decidem că o facem, pe 15 februarie semnăm contractul și pe 15 aprilie se apucă de treabă. Dacă decidem că ceilalți nu vor să o facem, asta este, o să o facă alții, dar cred că ar fi o mare pierdere pentru România”, declara Ponta în ianuarie 2015. Nici termenul de 15 februarie nu avea să fie respectat, Rus anunțând prelungirea negocierilor în aprilie.

– Ponta (aprilie 2015): „Comarnic – Brașov este o autostradă foarte scumpă”.La un an și patru luni de la desemnarea câștigătorului la Comarnic-Brașov, șeful Guvernului spune că autostrada este de fapt foarte scumpă.

„Pentru mine este o mare problemă, e Comarnic – Brașov.(…) Comarnic – Brașov este o autostradă foarte scumpă. De ce? Pentru că, în primul rând, e vorba de o zonă geografică dificilă, dar pentru că nefiind inițial în cele două culoare finanțate de Uniunea Europeană, nu puteam să dăm niciun ban de la fonduri europene. Nu puteam să dăm bani din buget pentru că, vezi, avem deficit, trebuie să scădem deficitul, și singura soluție era să o facem în parteneriat public-privat. Mai pe românește, să înțeleagă orice român: pe banii celor care construiesc autostrada.(…) În acest moment, ei vor să semneze; dar eu le-am spus un lucru. Domne, în România, avem o experiență, care se numește Bechtel”, declara Ponta în aprilie 2015.

Ponta (mai 2015): ” Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toți îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul”. Premierul Ponta a admis sâmbătă că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, context în care despre Comarnic-Brașov a declarat că nu va fi făcută din bani europeni, ci din bani de la buget.

” Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toți îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul. Suntem în blocaj, este un blocaj politico-instituțional de înțelegere politică. O vom face din buget, nu din bani europeni. Nu vom avea bani europeni pentru Comarnic – Brașov, nu ni se dau”, a afirmat sâmbătă Ponta la B1 TV.

Bile albe: 120 de kilometri de autostrăzi licitați și începuți

În prezent sunt în diverse stadii de execuție mai multe tronsoane, în total peste 220 de kilometri de autostrăzi.

Astfel, Nădlac-Arad, lot 2, este finalizat în proporție de 90%, potrivit datelor Ziarului Financiar, Timișoara-Lugoj, lot 2, este realizat în proporție de 64%, Lugoj-Deva, lot 3, este abia la început, cu 4,8% stadiu fizic. De asemenea, lotul 4 din Lugoj-Deva este gata în proporție de 23%, iar Lugoj-Deva lot 2 are un stadiu de 6,5%. În lucru se află și Sebeș-Turda, autostradă nouă, licitată și a cărei construcție a început pe vremea guvernării Ponta. Tot pe vremea guvernării Ponta au fost semnate contracte pentru patru din cele cinci loturi din autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureș. În total, 120 de kilometri noi de autostradă au fost demarați pe vremea guvernării Ponta.

În Programul USL se propunea, printre altele, finalizarea autostrăzii București-Arad, finalizarea Autostrăzii Transilvania, finalizarea autostrăzii București-Ploiești-Brașov (tronsonul Brașov-Predeal- Comarnic), dar și demararea proiectului autostrăzii de sud București- Alexandria-Craiova- Drobeta-Tr Severin-Timișoara. Pe lângă acestea se adaugă demararea proiectului autostrăzii vest-est Tg. Mureș-Iași (Ungheni), finalizarea centurii București la profil de autostradă (nord și sud) și realizarea coridorului IX Paneuropean București-Focșani.

Din cei 962 de kilometri cât însumau autostrăzile pe care Victor Ponta le promitea în programul cu care USL a câștigat alegerile, 804 kilometri nu sunt încă gata și nici nu au șanse să fie finalizați până în 2016. Unii dintre ei nici măcar nu au fost începuți, cum este Comarnic-Brașov pentru a cărui construcție Ponta garanta cu candidatura, în urmă cu trei ani. În total, în 2013 și 2014 au fost dați în folosință aproape 160 de kilometri de autostradă din cei 962 de kilometri promiși.

Podul rutier peste Dunăre, la Brăila-Galați, a dispărut din Master Plan

Lansarea în regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunăre la Brăila-Galați a fost o altă promisiune cuprinsă în programul de guvernare 2012.

Proiectul a fost cuprins în varianta inițială a Master Planului de Transport, însă în noul Master Plan nu se mai ia în calcul construirea unui pod la Brăila până în 2030.

CFR Marfă, încă neprivatizat

În programul de guvernare asumat în 2012 de Victor Ponta se angaja „reanalizarea actualei strategii de privatizare a CFR Marfă după aplicarea testului investitorului privat și a testului vânzătorului privat in economia de piață”. După eșecul răsunător al privatizării CFR Marfă din 2013, cel mai recent termen pentru finalizarea privatizării operatorului feroviar de marfă este anul 2016, anunțat în martie de ministrul Transporturilor Ioan Rus. Restructurarea CFR Marfă și reluarea procesului de privatizare reprezintă două dintre angajamentele pe care Executivul și le-a luat față de FMI.

În 2013, Grup Feroviar Român, care face parte din Grampet, grup deținut de omul de afaceri Gruia Stoica, a câștigat licitația de privatizare a CFR Marfă. Vânzarea pachetului majoritar de acțiuni nu a fost realizată până la termenul limită, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu și-a data cordul pentru schimbul de acțiuni, iar Consiliul Concurenței nu a avut timpul necesar pentru a se pronunța asupra tranzacției. Ministrul Ioan Rus a anunțat în martie că CFR Marfă „este pe plus”.

Raportul aprobat de boardul FMI și dat publicității în martie arăta că în sectorul feroviar autoritățile s-au făcut progrese importante în restructurarea operatorului CFR Marfă, prin reducerea numărului de angajați cu peste o pătrime.

„Totuși, procesul de privatizare s-a blocat și ar putea fi necesar ca restructurarea să continue. În plus, rețeaua feroviară trebuie raționalizată în conformitate cu Master Planul pentru Transporturi”, se arăta în raportul FMI.

În 2014 au fost concediați de la CFR Marfă, în cadrul programului de restructurare, un număr de 2.500 de angajați, reprezentând 30% din numărul total de salariați. În prezent CFR Marfă mai are 6.500 de angajați.

Linia de metrou Șoseaua Alexandriei- Voluntari, rămasă în proiect

Magistrala 7 pe traseul Alexandriei-Rahova-Piața Unirii-Moșilor-Colentina-Voluntari este inclusă pe lista proiectelor depuse de România la Comisia Europeană în vederea finanțării prin noul mecanism propus de președintele comisiei Jean Claude Juncker.

Construcția acestei noi magistrale de metrou este unul dintre proiectele pe care Ministerul Transporturilor vrea să le efectueze prin parteneriat public-privat sau concesiune. Linia de metrou va avea o lungime de 25 km și va cuprinde 30 de statii, un depou și o parcare, traversând Bucureștiul în diagonala SV-NE, prin Piața Unirii, Moșilor, Obor și Colentina. Traseul pe care îl va urma va fi Bragadiru Centru – Șos. Alexandriei – Șoseaua de Centură – Cartierul Independenței – intersecția Șos. Alexandria cu Strada Antiaeriană – Piața Rahova – Piața Regina Maria – Piața Unirii – Strada Mântuleasa – Calea Moșilor – Piața Obor – Șoseaua Colentina (cu stații la intersecțiile cu D-na Ghica, Parcul Plumbuita, intersecția cu Șos. Andronache și Șos. Fundeni, Dragonul Roșu, Metro Colentina) – Voluntari. Conform estimărilor anterioare ale Ministerului Transporturilor, realizarea acestui proiect ar putea dura șase ani. Termenele de începere și de finalizare ale lucrărilor sunt condiționate de asigurarea fondurilor pentru finanțare. Linia de metrou Voluntari-Bragadiru se înscrie între cele aproximativ 2.000 de proiecte propuse de cele 28 de state membre UE. Selecția proiectelor va fi realizată de un comitet de experți independenți însărcinat cu evaluarea dimensiunii europene a proiectelor și a viabilității lor economice.

Apropiații de partid, instalați la Tarom

Pentru domeniul aerian, promisiunile din 2012 vizau promovarea investițiilor pentru integrarea Companiei Naționale Aeroporturi București în conceptul de „city airport” și finalizarea lucrărilor de dezvoltare și modernizare a Aeroportului International Henri Coandă Bucuresti (AIHCB)) și a lucrărilor de modernizare la Aeroportul Internațional Bucuresti Băneasa (AIBB). Lucrările sunt departe de a fi finalizate.

În schimb, pe timpul mandatului lui Șova la Transporturi a fost dat jos managementul privat din companii de stat. Șova a demis, într- lună, administratorii privați de la Tarom și Compania de Aeroporturi București, înlocuindu-i cu persoane apropiate sau agreate de partid.