Cât de oportună este reducerea TVA și care sunt măsurile care ar putea să compenseze impactul său asupra bugetului

Premierul Victor Ponta și ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, au prezentat drept oportună reducerea TVA, revenirea la nivelul de 19% fiind, de altfel, un obiectiv asumat de PSD, alături de PNL și PC (USL), prin programul de guvernare cu care a câștigat alegerile parlamentare din 2012, dar și prin strategia fiscal-bugetară pentru 2014-2016 elaborată ulterior și aprobată de Parlament.

Ponta a precizat, pe 23 ianuarie, la Iași, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai Camerei de Comerț, că reducerea generală a TVA s-ar putea face „un punct-două, trei puncte maxim procentual”, în timp ce Vâlcov a precizat, în urma discuțiilor cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) din decembrie, că această este posibilă dacă în primul trimestru al acestui an vom vederea „o creștere a veniturilor de 1 sau 2 miliarde”.

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

EXTERNE Ministrul german al Apărării, despre AMENINȚĂRILE hibride ale Rusiei: „Putin știe cum să ne deranjeze”

12:40

Sursă: Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014-2016

Misiunea se anunță însă foarte dificilă, în condițiile în care Guvernul, în ciuda unei creșteri economice peste așteptări, nu a înregistrat creșteri consistente pe partea de venituri la buget, ceea ce ar putea însemna, simplu spus, că nu are banii necesari pentru a micșora taxe. 

Experții contactați de gândul susțin că, dată fiind slaba colectare a veniturilor la buget, pentru a putea reduce TVA, Guvernul ar putea fi nevoit nu numai să taie în continuare din bugetul de investiții, ci să majoreze sau să introducă noi taxe.

gândul vă prezintă câteva scenarii posibile prin care Guvernul ar putea încerca să aducă mai mulți bani la buget.

Status quo

Încasările statului, respectiv veniturile bugetului general consolidat, au însumat în 2014 213,8 miliarde de lei, echivalentul a 48,1 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,4446 lei/euro anunțat de Banca Națională a României (BNR) pentru anul trecut.

Veniturile bugetare au fost cu 13,4 miliarde de lei (3 miliarde de euro) mai mari decât cele din 2013, o creștere de 6,7%. Ca procent în PIB, avansul veniturilor a fost de numai 0,4 puncte procentuale, de la 31,1% din PIB în 2013, la 31,7% din PIB anul trecut. Ponderea veniturilor bugetare în PIB este indicatorul care exprimă atât capacitatea administrativă a statului de a colecta taxele și impozitele, cât și nivelul general al fiscalității. În Uniunea Europeană, media este de 45% din PIB, conform biroului de statistică al UE, Eurostat.

De ce s-au încasat mai mulți bani la buget

Pe de altă parte, cele 13,4 miliarde de lei în plus la buget nu reflectă o colectare mai bună, ci impactul majorării unor taxe sau impozite. Astfel, la capitolul impozite și taxe pe proprietate, veniturile au crescut cu 1,7 miliarde de lei față de cele din 2013, un avans de 40,5% datorat în mare parte introducerii impozitului pe construcții speciale, așa-numita „taxă pe stâlp”. Impactul acestei măsuri a fost greșit estimat de Guvern care se aștepta la venituri suplimentare de 488 de milioane de lei, potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2014 și perspectiva acesteia pe anii 2015-2017. În realitate, veniturile suplimentare au fost de peste 1,5 miliarde de lei.

La accize, unde Guvernul a modificat metodologia de calcul și a introdus acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litru de carburant, încasările au crescut cu 2,9 miliarde de lei, o creștere de 14,1% față de 2013. Venituri în plus s-au înregistrat și ca capitolul impozit pe profit (1,3 miliarde de lei), la contribuții de asigurări (3,2 miliarde de lei), influențate de creșterea salariului minim pe economie și la fonduri europene (1,9 miliarde de lei în plus, în creștere cu 21% față de 2013).

Pe de altă parte, veniturile din TVA au scăzut în 2014 cu 1,8% față de cele din 2013, Guvernul motivând această evoluție prin rambursări mai mari de TVA. Astfel, anul trecut, la buget au fost colectate din TVA venituri în valoare de 50,8 miliarde de lei, cu 0,9 miliarde de lei mai puțin decât în 2013. Astfel, veniturile din TVA au scăzut pentru prima dată din 2009 încoace, primul an de criză, când economia s-a contractat cu 7,2% din PIB.

Ce ar putea face Guvernul

Ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, a precizat în decembrie, când a primit avizul comisiilor de specialitate din Parlament, că există posibilitatea reducerii TVA și a accizelor din anumite domenii.

Revenirea la TVA de 19% în 2015 ar fi avut un impact bugetar de 11,5 miliarde de lei, reiese din calculele Guvernului. Dacă măsura ar fi aplicată începând cu anul viitor, veniturile bugetare ar scădea cu circa 11,9 miliarde de lei, potrivit estimărilor publicate în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2015 și proiecția acesteia pe anii 2016-2018.

„Reducerea TVA nu trebuie privită ca un scop în sine ci, corelată cu îmbunătățirea măsurilor de colectare ea trebuie analizată ca un mijloc de creștere a încasărilor la bugetul de stat. Degeaba avem o cotă de 24% din care se colectează 40% când am putea obține aceleași încasări având o cotă de 12% din care să se încaseze 80%”, a explicat Marcel Vulpoi, fondator al companiei de consultanță V&TM, pentru gândul.

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice

Reducerea cheltuielilor

Guvernul are la îndemână mai multe soluții pentru a compensa impactul bugetar al unor tăieri de taxe. O primă soluție ar fi o mai bună colectare a veniturilor, în sensul creșterii veniturilor ca procent din PIB.

„La măsuri de compensare ar trebui să ne gândim înainte de toate la o colectare mai bună. Când din TVA colectezi mai puțin de jumătate și chiar și această colectare se deteriorează cum s-a întâmplat anul trecut când veniturile din TVA au scăzut, spun guvernanții din rambursări mai mari… Chiar și așa, vânzările cu amănuntul au crescut cu 7-8% și nu colectăm nici măcar în linie cu acest trend”, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, pentru gândul.

De altfel, reprezentanții FMI au atras atenția că executivul nu poate compensa o măsură de reducere a fiscalității prin promisiunea unor venituri viitoare mai mari, în special dacă ne raportăm la evoluția acestora de până acum.

O altă posibilitate de a strânge bani la buget pentru a putea reduce TVA ar fi diminuarea cu 5% a cheltuielilor cu bunuri și servicii în 2015. Această propunere figurează, de altfel, într-un document publicat în exclusivitate de Mediafax la finele anului trecut. Din execuția bugetară pe 2014 reiese, însă, că anul trecut cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 2,7%, de la 38,5 miliarde de lei la 39,5 miliarde de lei.

Sursă: Mediafax

Tăierea investițiilor

Tăierea investițiilor a fost unul dintre cele mai folosite instrumente pentru echilibrarea bugetului de stat. Atunci când executivul nu a încasat suficient sau nu a reușit să facă economii la alte cheltuieli, „soluția” a fost reducerea cheltuielilor de capital.

În 2014, cheltuielile de capital au scăzut cu 4,6% față de 2013, de la 17,9 miliarde de lei, la 17,1 miliarde de lei anul trecut. În 2013, cheltuielile de capital au scăzut cu 7,5% față de 2012, când au însumat 19,3 miliarde de lei.

Impozitele și taxele locale

Creșterea taxelor locale ar putea reprezenta o sursă de atragere a unor fonduri suplimentare la buget. În proiectul de Cod Fiscal publicat și retras de Guvern în vara anului trecut se prevedea ca impozitele și taxele locale să poată fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcție de inflație, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării. Totodată, aceastea ar fi primit mână liberă să le majoreze în fiecare an cu până la 50%, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.

De altfel, în documentul publicat de Mediafax se arăta că executivul lua în calcul o propunere de creștere a impozitelor locale pe proprietate cu 25% în 2015 și cu încă 25% în 2016.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susține că, deși la prima vedere o astfel de măsură ar putea să creeze nemulțumiri, este mai important ca executivul să fie mai transparent în legătură cu intențiile sale privind măsurile de politică fiscală.

„Noi cerem transparență. Orice idee aveți, puneți-le în dezbatere publică. Oricum n-o să fie toți mulțumiți niciodată, dar chiar dacă aveți măsuri nepopulare, puneți-le în dezbatere ca să discutăm ce se poate face. Este important să terminăm cu această debandadă fiscală”, a declarat Pârvan pentru gândul. În opinia sa, mediul de afaceri ar fi mai deschis la astfel de măsuri, dacă ar exista un dialog deschis și dacă executivul ar prezenta filosofia din spatele lor.

„Nu este în regulă ce s-a întâmplat cu taxele locale data trecută când s-a pus proiectul în dezbatere, dar haideți să vedem dacă ne dorim o țară cu administrații locale responsabile sau dacă vrem ca acestea să nu se intereseze de economie, de investiții, de locuri de muncă și să stea mereu cu mâna întinsă la bugetul de stat”, a punctat Pârvan.

O mutare de la impozitarea pe muncă, la impozitarea proprietății ar fi o măsură bună în opinia experților.

„La nivelul țărilor dezvoltate se observă o tendință de mutare a impozitării de la impozitarea muncii la impozitarea proprietății. În prezent, România are un nivel extrem de ridicat de impozitare a muncii și un nivel scăzut de impozitare a proprietății”, atrage atenția Marcel Vulpoi, fondator V&TM și profesor în cadrul Academiei de Studii Economice. În opinia sa „un Cod Fiscal regândit fundamental pe aceste principii ar asigura pe de o parte stimularea muncii, iar, pe de altă parte, investițiile imobiliare, care sunt un adevărat fetiș în România, s-ar diminua în favoarea investițiilor în business”.

O altă propunere făcută de mai mulți primari ar fi introducerea unor taxe speciale pentru clădirile și terenurile în paragină. Executivul nu s-a pronunțat încă în legătură cu această propunere.

Lărgirea bazei de impozitare

Consiliul Fiscal a recomandat în mai multe rânduri Guvernului lărgirea bazei de impozitare, mai exact, reducerea sau eliminarea diferențelor actuale foarte mari de tratament fiscal între diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice autorizate, microîntreprinderi etc.) care discriminează între contribuabili.

În prezent, în România există în jur de 600.000 de persoane care au PFA-uri sau sunt plătite pe drepturi de autor.

Introducerea cotei progresive

În programul de guvernare al USL, unul dintre obiectivele vizate pentru perioada 2013-2016 a fost introducerea unei cote progresive de impozitare. „Păstrăm plafonul de 16% și introducem, pe parcursul mandatului, impozitul diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale: cote de 8%, 12% și 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit”, se arăta în documentul citat.

Sursă: Programul de guvernare al USL

Din declarațiile oficiale reiese că executivul ar fi renunțat la ideea eliminării cotei unice de 16%, însă, măsura a mai fost analizată în Guvern, după cum se arată în documentul publicat de Mediafax la finele anului.

Printre propunerile enumerate în textul citat se regăsea și „introducerea impozitului progresiv pe venit începând cu 2016, cu trei cote progresive de 15%, 25% și 35%”.

Introducerea impozitului pe cifra de afaceri

În același document apare și propunerea introducerii impozitului pe cifra de afaceri concomitent cu eliminarea impozitului pe profit și reducerea impozitului pe dividende la 5%.

Sursă: Mediafax

Cursul fictiv al accizelor

Folosirea unui curs de schimb „artificial” pentru conversia accizelor din euro în lei a fost o altă soluție găsită de Guvern pentru a colecta venituri mai mari la buget.

„Guvernul a găsit această soluție pentru a nu pierde bani, deoarece cursul valutar leu/euro stabilit de Banca Centrală Europeană la 1 octombrie, în funcție de care se stabilește nivelul accizelor pentru anul următor, este dezavantajos pentru veniturile la buget”, a explicat Marcel Vulpoi, ales de Business Magazin în ediția de anul trecut a revistei tinerilor manageri de top din România.

Cursul de schimb aplicat accizelor a fost modificat în 2014. Concret, Guvernul a luat în considerare cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, și a adăugat cea mai mare rată a inflației, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunțat de BCE. La finele anului, Guvernul a decis ca în 2015 să rămână același curs de schimb. Din 2016 nivelul accizelor va fi actualizat, anual, cu rata inflației.

„Modul de calcul al accizelor a vizat o colectare mai mare. N-a fost nicio strategie în spate. N-avea niciun sens economic. Sunt și acum inechități și discrepanțe. Unii se simt nedreptățiți și probabil că au dreptate”, a declarat Ionuț Dumitru pentru gândul.

Taxarea marilor averi

Premierul Victor Ponta susține taxarea marilor averi. În prezent, în Parlament există un proiect de lege propus de UNPR care prevede taxarea cu 1% a avenirilor de peste 450.000 de euro.

Ponta a precizat că o astfel de măsură ar fi bună pentru un anumit nivel al averii, însă nu poate fi introdusă de anul acesta deoarece ar însemna o taxă majorată, dar și pentru că în prezent nu există un sistem de declarare a acestor averi.

Noul Cod Fiscal

La jumătatea acestei luni, Guvernul urmează să pună în dezbatere publică noul proiect de Cod Fiscal, cea mai importantă lege privind fiscalitatea din România, de care depinde și care influențează veniturile bugetare. O formă a documentului a fost publicată în iulie anul trecut pe site-ul MFP și retrasă la solicitarea premierului Victor Ponta.

„Din câte înțeleg, documentul are ca obiectiv simplificarea și reunirea unor reglementări. Obiectivul ar trebui să fie să simplificăm legislația și mai puțin să ne gândim la noutăți, la introducerea de noi taxe”, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Varianta retrasă aducea însă o serie de modificări, în special la capitolul taxe și impozite pe proprietate.

„Principala problemă, din punctul meu de vedere nu este legată neaparat de cuantumul impozitelor ci de o reglementare și un control al numărului acestora precum și a colectării. Așa cum știm, România nu stă foarte bine la capitolul colectare, la fel cum nu stă bine deloc la capitolul prevenire a fenomenelor de evaziune”, este de părere părere Marcel Vulpoi.

Reprezentanții mediul de afaceri s-ar arătat la rândul lor deranjați de lipsa de transparență a autorităților. Cristian Pârvan, secretarul general AOAR, spune că în ciuda discuțiilor purtate în cadrul unui task-force de fiscalitate înființat anul trecut, organism din care au făcut parte și experți din mediul privat, forma publicată de Finanțe i-a surprins pe cei prezenți la dezbateri.

„S-a publicat ceva ce nu s-a discutat și ce fusese discutat nu a mai fost promovat”, a declarat Pârvan.