În condițiile în care necesarul de grâu al României este de aproximativ 2,5 – 3 milioane de tone, iar producția estimată de Direcţiile Agricole Judeţene (DAJ) pentru acest an, înainte de recoltare, era de 5,4 milioane de tone, afirmația ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, de joi, 23 iulie 2020, de la Timișoara, și anume că am putea exporta grâu în marja a circa trei milioane de tone, ridică semne de întrebare cu privire la potențialul majorare a prețului pâinii.
Potrivit Agerpres, ministrul de resort a precizat că exporturile de grâu care vor fi realizate în acest an nu vor afecta necesarul intern, chiar dacă producţia va fi mai mică din cauza secetei.
Conform spuselor lui Oros, din totalul celor 2.900.000 hectare însămânţate în toamnă, din care aproape 80% este grâu, mai bine de 1.200.000 hectare (40%) au fost afectate de secetă într-un grad mai mare de 30%.
„Cu siguranţă vom avea exporturi, dar vor fi mai mici, pentru că şi producţia de cereale va fi mai redusă. Vom avea în curând estimările făcute de asociaţiile de fermieri, vom şti care sunt producţiile, dar din ceea ce spun cei din industria de panificaţie şi morărit, consumul necesar uman din România este de 2.200.000 tone la care se adaugă cam 550.000 tone de seminţe, circa 400.000 de tone grâu pentru furajare şi cam tot atâta grâu pentru industrializare, pentru alcool.
Deci maxim 3.000.000 tone utilizăm noi, iar estimările specialiştilor spun că anul acesta vom avea circa 6.000.000 – 6.500.000 de tone. Deci va fi o marjă de cel puţin 3.000.000 de tone care se vor putea exporta”, a afirmat Adrian Oros cu ocazia unei conferințe de presă.
În cadrul aceluiași eveniment, Oros a mai adăugat că pentru a nu ne mai confrunta cu situația din luna martie 2020, atunci când s-a luat măsura extremă de a suspenda exporturile, anul acesta s-a ajuns la un consens alături de cei din patronatele de morărit.
Este vorba mai exact de acordarea unei scheme de garantare, prin intermediul căreia aceștia să-şi poată contracta exact cantităţile necesare pentru consumul uman, în aşa fel încât să aibă nişte „contracte făcute în nişte termeni mai avantajoşi, să poată face contracte acum, la recoltare, când grâul are un preţ mai acceptabil”.
Nu în ultimul rând, el speră ca prețul pâinii să nu crească, cu toate că preţul grâului în zona Mării Negre a fost afectat de secetă.
Până la data de 13 iulie, grâul a fost recoltat de pe 952.187 hectare, respectiv 43,36% din totalul suprafeţei însămânţate în acest an de 2.196.040 hectare, iar producţia obţinută de pe suprafaţă recoltată totaliza 2.757.123 tone.
Conform estimărilor specialiștilor Comisiei Europene (CE), recolta de grâu a Franţei, cel mai mare producător de grâu al blocului comunitar, este estimată la 30,3 milioane tone în acest an, în scădere cu peste 20% comparativ cu cea din 2019.
Recolta României este prognozată la 10% sub media din ultimii cinci ani, iar cea a Germaniei va scădea şi ea.
Producătorii de grâu europeni s-au confruntat cu un sezon meteo agitat, care a început cu o toamnă ploioasă ce a afectat însămânţările şi o primăvară secetoasă, care a redus randamentele la hectar.
Ca atare, Executivul de la Bruxelles previzionează că exporturile de grâu ale blocului comunitar în sezonul următor ar putea să scadă cu peste 25% comparativ cu 2019, până la 25 milioane de tone.