Cât pierd producătorii de carne, lapte și ouă în postul Paștelui: suma este uriașă

Perioada 16-22 februarie este numită „săptămâna albă” când, potrivit calendarului ortodox, se pot consuma lactate, ouă și pește, însă nu și carne. În acest an, după 23 februarie și până pe data de 11 aprilie, religia ortodoxă interzice și consumul de lactate, ouă și pește.

„Este cel mai lung post alimentar din an și pe durata lui sunt doar două dezlegări la pește, pe 25 martie și 5 aprilie”, spune Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Dorin Cojocaru, președintele patronatului din industria laptelui (APRIL) afirmă că în „săptămâna albă” vânzările de lactate cresc cu 5-10%, pentru ca în postul Paștelui să scadă, în medie, cu 20%.

„În bani, asta înseamnă că piața lactatelor scade cu aproximativ 30 de milioane de euro în acastă perioadă. Nu știm, însă, cu cât scade la țară, pentru că nu putem să controlăm autoconsumul. Probabil că oamenii își fac, în această perioadă, stocuri de brânză”, a mai spus el.

În plus, cei care au vaci la țară și țin post, vând laptele persoanelor care nu postesc sau celor care au copii mici.

Potrivit lui Cojocaru, vânzările de lapte explodează în Joia Mare, pentru că românii reîncep să cumpere încă de atunci, având în vedere că după două zile postul se termină.

Pentru produsele din carne, postul a început luni, 16 februarie. Reprezentanții firmelor din domeniu afirmă, la rândul lor, că vânzările scad în perioada postului cu 10-30%, în funcție de specificul producției.

„Cu cât este regiunea mai săracă, cu atât sunt oamenii mai religioși și țin postul mai strict. La o producție de 1.000 de tone pe zi și un preț mediu la carne de 3 euro kilogramul, vânzările zilnice sunt de circa 3 milioane de euro”, a afirmat Ștefan Pădure, directorul executiv al Asociației Române a Cărnii.

La o scădere medie de 20%, producția se diminuează în perioadă postului cu 600.000 de euro pe zi. Potrivit patronatului, la calcul se ține cont de cele 43-44 de zile lucrătoare din acest interval, astfel că pierderile pot fi estimate la aproximativ 25 de milioane de euro. La această sumă se adaugă și cele 30 de milioane de euro, pierderile producătorilor de lapte și produse lactate în această perioadă.

Cu toate că vânzările scad, producătorii spun că nu mai au spațiu pentru reducerea prețurilor.

„Am scăzut deja prețurile în luna octombrie, ca urmare a cantităților mari de carne intrate în țară după embargoul impus de Rusia. Producem deja sub costuri și nu mai putem scădea prețurile”, a spus Ilie Van, președintele Uniunii Naționale a Crescătorilor de Păsări din România.

Dacă reprezentanții Bisericii spun că țin post în jur de 8-10 milioane de români, patronatele din alimentație estimează că numărul acestora este mult mai mic.