Cât teren arabil au cumpărat persoanele fizice străine, în realitate, în ultimii cinci ani (Exclusiv)

Un prim răspuns clar cu privire la suprafețele de teren arabil achiziționate de persoanele fizice străine la noi în țară a fost transmis în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), după nenumăratele promisiuni la început de mandat ale miniștrilor Agriculturii din 2010 încoace, toate neonorate.

Concret, în anul 2016, numărul total de tranzacții cu terenuri, categoria arabil, a fost de 39.103, din care 316 au fost cele care au implicat cetățeni străini, persoane fizice. Un an mai târziu, cifra totală a tranzacțiilor de același tip au crescut exploziv, până la 127.724, din care doar 705 au implicat cetățeni de naționalitate străină.

Tendința s-a păstrat și în 2018, atunci când s-a înregistrat un total de 117.293 tranzacții cu terenuri arabile, din care doar 685 au implicat cetățeni de altă naționalitate. Față de numărul din 2017, totalul tranzacțiilor cu teren arabil contabilizat anul trecut a scăzut cu 26.799, iar achizițiile de teren arabil de către cetățeni străini s-a diminuat doar cu 74.

În fine, datele preliminare pentru anul în curs arată că totalul tranzacțiilor cu teren arabil a atins cifra de 42.792, din care 173 au implicat cetățeni străini.

Peste 420.000 ha de teren agricol exploatată de străini

Chiar dacă vorbim de zeci de milioane de metri pătrați de teren arabil românesc achiziționate de străini în ultimii cinci ani, în realitate, suprafețele de teren arabil cumpărate „pe persoană fizică” sunt, conform datelor ANCPI, de ordinul miilor de hectare, în total.

Atenție însă, vorbim doar de suprafețele achiziționate de persoane fizice. Adevărata miză a agriculturii românești este reprezentată de formele contractuale care implică teren arabil, realizate prin intermediul firmelor înființate în România de cetățenii străini, al fondurilor de investiții etc. Vorbim de suprafețe lucrate de străini sau arendate de aceștia care totalizează sute de mii de hectare.

De altfel, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la solicitarea Agerpres, date publicate în iunie, anul trecut.

În cinci ani, străinii au cumpărat zeci de milioane de metri pătrați de teren arabil românesc

Revenind, potrivit notei ANCPI transmisă GÂNDUL.RO, în 2016, la noi în țară au fost tranzacționați 363.924.293 metri pătrați de teren arabil, din care 3.632.419 metri pătrați au fost cumpărați de străini. Un an mai târziu, nu mai puțin de 1.144.395.064 metri pătrați teren arabil au fost tranzacționați în total, volumul achizițiilor făcute de străini fiind de 7.475.752 metri pătrați.

În 2017, numărul de metri pătrați de teren arabil tranzacționați în total, la noi în țară, a fost de 1.029.811.558, din care 7.636.976 metri pătrați au fost vânduți către străini. În 2019, volumul tranzacțiilor cu teren arabil a însumat 834.061.752 metri pătrați, din care 5.764.428 metri pătrați au fost cumpărați de străini.

Nu în ultimul rând, datele la zi pentru acest an arată că au fost tranzacționați 410.403.723 metri pătrați de teren arabil în total, din care achizițiile străinilor au însumat 2.340.778 metri pătrați.

Cele mai recente statistici, date publicității de ANCPI în data de 7 august 2020, indică faptul că județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a șaptea lună a anului 2020 sunt Timiş (675), Cluj (485), respectiv Dolj (471).

Totul a plecat de la Tratatul de Aderare a României la UE

Țara noastră a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană în urmă cu 15 ani. În acest document este prevăzută o clauză care spune că puteam interzice înstrăinarea, vânzarea de terenuri agricole către persoanele fizice străine până la 1 ianuarie 2014, fără a fi prevăzută o clauză suplimentară de trei ani de zile sau de un număr de ani, aşa cum alte state au prevăzut la momentul semnării Tratatului de Aderare.

În condițiile în care în perioada 2007-2014 nu a fost nicio iniţiativă a statului român prin care să se aibă în vedere renegocierea Tratatului de Aderare, consecinţa a fost că de la 1 ianuarie 2014 Tratatul de Aderare a început să producă efecte în România. Astfel s-a liberalizat piaţa funciară, liberalizarea, practic, a vânzării terenurilor agricole către persoanele fizice străine. Liberalizarea se referă la cetăţenii Uniunii Europene.

În ceea ce privește cetățenii străini din state terțe, precizări speciale sunt făcute în Articolul 2, alineatul 3. Mai exact, cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliului într-un stat terţ pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan, în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate, în condiţiile legii.

Altfel spus, cetăţenii din afara Uniunii Europene pot să achiziţioneze terenuri agricole în România în extravilan numai dacă au reşedinţa pe teritoriul unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sau în condiţiile în care există tratate între Uniunea Europeană şi acele state, contracte sau acorduri de liber schimb între statele membre şi statele din care provin.

La 1 ianuarie 2007, de când România a devenit stat membru, persoanele fizice străine care şi-au făcut societăţi în România sau care sunt acţionari în societăţi care au filială în România au putut să cumpere terenuri.

Nevoie continuă de schimbare legislativă

În data de 3 iunie 2020, în calitate de for decizional, Camera Deputaților adopta proiectul de Lege
PL-x nr. 336/2018 pentru modificarea şi completarea Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.

De asemenea, s-a modificat atunci și Legea 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

La votul din Parlament, PL-x nr. 336/2018 a trecut cu 205 voturi pentru şi 96 împotrivă.

Potrivit prevederilor actului normativ (trimis la promulgare în data de 9 iunie 2020 și atacat la Curtea Constituțională de USR și PNL în 11 iunie 2020), pentru a putea cumpăra un teren agricol în România o persoană fizică trebuie să aibă domiciliul/reşedinţa pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare, să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioada de cel puţin cinci ani anterior înregistrării acestei oferte, respectiv să fie înregistrată de autorităţile fiscale române cu minimum cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Fondurile de investiții fac legea în România. Au cumpărat teren pe care apoi îl arendează discreționar

Fermierii români și străini, care lucrează pământ românesc, spun că o lege a arendei este mai mult decât necesară. Aceasta ar urma să-l protejeze pe producătorul agricol „mai bine decât orice” în fața provocărilor de pe piața funciară.

„Dacă impunem o arendă de 10 ani minimum, atunci nu se va mai mai vinde teren la 8.500/11.000 euro hectarul, ci la un preț negociat rezonabil. Va da o predictibilitate de care orice producător agricol are nevoie”, declara nu demult pentru GÂNDUL.RO un fermier francez care activează în zona județului Ialomița.

În prezent, în România activează fonduri de investiții care sunt deja în posesia a zeci de mii de hectare fiecare. Cel puțin unul are peste 40.000 ha în proprietate în vreo 16 județe și mai bine de 5.100 ha în curs de înscriere în Cartea Funciară.

Acționariatul acestuia vinde terenul cu 8.500 de euro cash și 11.000 euro în rate. De pe poziție dominantă, acest fond solicită arendă de 300 de euro pe hectar celor care vor să lucreze suprafețe respective.

Ce spun legiuitorii despre asta

La cele prezentat mai sus a răspuns pentru GÂNDUL.RO Dănuț Păle, deputat PSD și vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Potrivit precizărilor sale, vorbim de „realități”.

„Imediat după ce România a devenit membră a UE, interesul pentru terenurile agricole de la noi din țară a fost destul de crescut”.

„Tot ceea ce înseamnă zonă de câmpie la noi, solul este foarte fertil. În țările UE, agricultura este extraordinar de bine structurată, conturată, dezvoltată, proprietarii s-au așezat pe întreg teritoriul țării respective.

„Vânzarea terenurilor la ei se face foarte greu. Sumele sunt extraordinar de mari. Dacă în România, un hectar de pământ fertil ajunge la maximum 2.000 – 2.500 de euro, în Olanda depășește 60.000 de euro”, a conchis Păle pe subiectul vânzării terenurilor către străini.

La nivelul anului trecut, țara noastră deţinea o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţă arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).