Cât va plăti Ministerul de Finante unui specialist pentru implementarea plăților cu cardul

„Platforma ghiseul.ro va fi integrată cu proiectul nostru de dezvoltare a infrastructurii Trezoreriei, este un proiect finanțat din fonduri europene, în decembrie semnăm contractul de finanțare. Va avea trei componente majore: prima va fi legată de centralizarea bazelor de date, a doua va fi internet banking pentru instituții publice și pentru operatorii economici cu care noi lucrăm, iar a treia componentă este legată de plata cu cardul, adică integrarea unor funcționalități împreună cu cele de la ghiseul.ro și crearea unei infrastructuri care să permită informarea cetățenilor cu privire la toate obligațiile de plată”, a declarat joi Valentin Mavrodin, director general al Direcției Generale Trezorerie și Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanțelor Pubice, într-o conferință organizată de Visa și Ziarul Financiar, cu ocazia aniversării a 20 de ani a pieței cardurilor.

El a arătat că ministerul va începe în ianuarie implementarea proiectului de plăți cu cardul și intenționează să o finalizeze până la sfârșitul anului viitor.

ULTIMA ORĂ România este datoare SUA, de 33 de ani. Radu Miruţă: „Statul român a rămas și bun de plată, și cu o rușine diplomatică pe termen lung.”

09:25

ECONOMIE Cum vor arăta salariile în România până în 2040. Câți bani vei putea câștiga în meseria ta de astăzi

09:22

Totodată, a precizat că Finanțele au profitat de posibilitatea, pe proiecte europene, de a angaja pe perioade determinate persoane calificate, care să fie plătite mult mai bine și care să susțină implementarea unor proiecte.

„Cred că am oferit un preț destul de bun pe piață, să vedem când o să finalizăm contractul, o să fie o chestiune extrem de transparentă. O să fie undeva la 5.000 euro net (pe lună – n.r.). Pe partea de business, de carduri va fi o persoană care va lucra trei ani în instituția noastră cu contract de muncă pe perioadă determinată și care va asigura tot know-how-ul pentru implementarea soluției respective”, a mai spus Mavrodin.

El a punctat că va fi o selecție foarte transparentă, iar ministerul va solicita ca la interviu să fie prezenți reprezentanții tuturor entităților semnificative care pot aprecia calificarea candidaților.

În ceea ce privește centalizarea bazelor de date, Finanțele lucrează la un proiect finalizat în proporție de 98%, privind o infrastructură electronică de comunicații cu toate instituțiile publice din România.

„Din punct de vedere al infrastructurii, din ianuarie va începe implementarea la scară largă a unui proiect pe care noi l-am finalizat în procent de 98%, până la sfârșitul lunii decembrie o să-l implementăm integral, în care am creat o infrastructură de comunicații electronică cu toate instituțiile publice din România. Nu mai există situații în care o autoritate publică se poate plânge că nu are cum să transmită anumite informații către o zonă centralizată. Infrastructura are la bază situații financiare, situații relevante pentru raportări și managementul bugetar”, a precizat directorul MFP.

Mavrodin a subliniat că, din cele 13.700 de instituții publice existente în România, 7.500 sunt deja conectate la sistem, întrucât există o infrastructură creată prin care pot trimite informațiile către o zonă centrală.

Ministerul a inventariat toate instituțiile publice din România, cu date de contact complete, informațiile urmând să fie încărcate pe site-ul Finanțelor în perioada următoare, într-o aplicație dedicată.

Potrivit oficialului, MFP își propune pentru anul viitor o creștere exponențială a transparenței instituției.

” Platforma ghiseul.ro are functionalitatea prin care se consultă informațiile în timp real în baza de date a primăriei, acolo se poate doar pentru primăriile care dețin infrastructura tehnică, resursa umană pentru a permite acest acces în timp real. Restul primăriilor trebuie să recunoaștem că nu au astfel de sisteme informatice, au niște calculatoare cu niște soft-uri și nu pot realiza această conexiune în timp real. Soluția pe care am prezentat-o rezolvă și această problemă și sper ca, până la finele anului următor, toate instituțiile publice să fie obligate, măcar o dată pe an, să trimită acea informare electronic, apoi vedem la ce interval e necesar, care e informația relevantă pentru cei care au offline”, a explicat Mavrodin.

El consideră că trebuie să existe o reglementare la nivel de lege, astfel încât autoritățile publice care colectează impozite și taxe să fie obligate, cel puțin periodic, să încarce aceste informații într-o zonă centrală, astfel încât să poată fi accesate de contribuabili.