Cât valorează cel mai cunoscut BRAND ROMÂNESC SCOS LA VÂNZARE de stat: „Nu este de mirare că te mai trezeai cu un muc de țigară, un șoarece mort sau o sârmă în pachet”

Unul dintre cele mai vechi și populare branduri românești, PLAFAR, se zbate de mai bine de șase ani să trăiască. A intrat în insolvență, și-a pierdut patrimoniul, iar acum își așteaptă salvarea de la stat. Care stat se chinuie, pentru a treia oară, să privatizeze compania evaluată, la finele anului 2012, la 1,1 milioane de euro. „Este atractivă”, susține Remus Borza, administrator judiciar Plafar, în vreme ce directorul general al firmei, Florian SImion promite că S.N. Plafar va încheia anul pe profit.

Statul va lansa cea de-a treia încercare de privatizare a producătorului român de ceaiuri Societatea Națională Plafar, companie evaluată la finele anului trecut la circa 1,1 milioane de euro. Din vechiul Trust Plafar, prezent cândva în opt județe din țară, a mai rămas doar o fabrică la Cluj și alte trei terenuri pe care se cultivă ceai, explică pentru gândul Florian Simion, noul director general al companiei.

Activă de mai bine de 60 de ani pe o piață evaluată în 2012 la circa 20 de milioane de euro, S.N. Plafar a înregistrat în perioada 1999-2011 pierderi totale de circa 4 milioane de euro, profitul consemnat în același interval fiind de aproximativ 42.000 de euro.

De trecutul Plafar, unul dintre cele mai notorii branduri românești, se leagă totodată mai multe procese de restructurare menite să reducă datoriile istorice acumulate la buget și pierderile de ordinul milioanelor de euro generate, în parte, de sucursalele a căror terenuri au fost retrocedate după 1989.

Guvernele ultimului deceniu au avut mai multe tentative de a aduce compania pe linia de plutire, investind în noi linii de producție, renunțând la activele neperformante, la personal și chiar la magazinele Plafar. Cu toate acestea, în 2007, compania a intrat în insolvență. La acea dată, Plafar avea datorii la buget de circa 40 de miliarde de lei.

Cine s-a interesat de preluarea S.N. Plafar

În ciuda datelor, administratorul judiciar a cărui companie s-a ocupat de insolvența S.N. Plafar, Remus Borza, spune că societatea este atractivă pentru potențialii cumpărători.

„Este o companie atractivă pentru că are un potențial enorm de dezvoltare. Am avut anul trecut foarte multe oferte de preluare din partea unor jucători din piață. Biofarm, Centrofarm, chiar și Fondul Proprietatea s-au arătat interesate să cumpere Plafar”, a declarat pentru gândul, Remus Borza.

În prezent, statul deține pachetul majoritar de acțiuni, de 51%, prin Ministerul Economiei, iar Fondul Proprietatea restul de 49%.

Compania are o cotă de piață de 38-39%, iar directorul general Florin Simion susține că va încheia anul pe profit. Despre motivele care au dus la declinul Plafar, Simion spune că problemele au început să apară după restituirea unor terenuri și scăderea producției la câteva sucursale, pierderile propagându-se ca un domino la nivelul întregii companii.

„În Trust erau 10 întreprinderi de tip holding. Fiecare era specializată, una pe cultura de planta, alta pe achiziții de floră, trei sucursale erau specializate pe producția de ceaiuri și siropuri. Fabrica de la Cluj a funcționat până în 2006 pe profit, însă după ce s-au împărțit terenurile agricole și o parte au fost restituite, s-a renunțat la cultura de plante medicinale și multe sucursale au început să aibă probleme. Costurile au fost tot mai ridicate, iar pierderile de la Botoșani, Brăila, Craiova, Roșiori și Constanța ne-au dus în picaj pe toți”, a precizat Simion, pe atunci director la sucursala din Cluj.

Eșecul privatizării Plafar și intrarea în insolvență

Prima încercare de privatizare a avut loc în 2000, când valoarea Plafar a fost evaluată la circa jumătate de milion de dolari. La acea dată, compania avea pierderi de aproape 1,5 milioane de lei și datorii de două ori mai mari.

În 2006, guvernul a aprobat un nou plan de privatizare a societății, cu un investitor strategic cu resurse financiare suficiente atât pentru a asigura plata materiei prime și a datoriilor, cât și pentru a finanța modernizarea și dezvoltarea companiei. Un an mai târziu s-a decis amânarea privatizării. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a motivat măsura prin necesitatea identificării și evalurării corecte a activelor din portofoliu, dar și prin nevoia găsirii unor soluții de protecție socială pentru angajații care urmau să fie disponibilizați.

Foto: Octav Ganea // Publimedia

Vânzarea terenurilor și clădirilor deținute de Plafar urma să asigure stingerea datoriilor companiei către bugetul statului și redresarea temporară a bilanțurilor în care pierderile continuau să se acumuleze. În perioada 2006-2009, activele imobilizate ale Plafar au scăzut cu 57%, de la 19,5 milioane de lei la 8,3 milioane de lei.

„În perioada 2006-2009 s-au vândut 53 de active la prețuri mult subevaluate. În procedura de insolvență s-au vândut 8 active cu evaluări și aprobări de la creditori, prin licitație publică”, a precizat Borza. La nivelul anului 2007, Plafar avea în exploatare 400 de hectare de teren la care se mai adăugat circa 40 de hectare în vecinătatea orașelor în care existau sedii ale companiei.

În prezent, Plafar mai are patru terenuri, a precizat directorul general. „În momentul de față avem patru active. Un teren de 360 de hectare în Dolj, un teren mai mic la Caracal, un alt teren de 1.200 de metri pătrați și terenul de la Cluj de 6.300 de mp”, a explicat el.

„Nu sunt persoane care să aduce culturile și atunci suntem siliți să recurgem la importuri din Egipt, Polonia”, a adăugat Simion.

Cearta pe brand sau cu au ajuns magazinele Plafar la Centrofarm

În vara anului 2007, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) a admis cesiunea parțială a mărcii Plafar companiei Centrofarm pentru activități de comercializare, transport, ambalare și depozitare. Practic, Centrofarm a devenit singura companie care are dreptul să deschidă magazine sub brandul „Plafar”.

„S-a concesionat comerțul cu amănuntul. Am încercat să recâștigăm în instanță însă justiția s-a pronunțat împotriva noastră. Toata magazinele Plafar din Mall-uri sunt ale Centrofarm. Noi nu mai avem magazine”, a explicat Simion.

Produsele Plafar se comercializează în prezent în opt lanțuri mari de magazine, a adăugat Simion.

În urma procesului de „redresare temporară”, compania ale cărei active au fost înjumătățite și al cărei brand a fost cedat parțial a intrat în insolvență, la cerea acționarului majoritar, Ministerul Economiei. La acea dată, respectiv vara anului 2009, datoriile Plafar se ridicau la circa 5,1 milioane de lei. Compania a încheiat anul cu datorii totale de peste 5,8 milioane de lei, potrivit datelor Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Borza: „Nu este de mirare că te mai trezeai cu un muc de țigară, un șoarece mort sau o sârmă în pachet”

În 2010 creditorii au aprobat planul de reorganizare propus de administratorul judiciar. Compania și-a achitat datoriile și s-au investit cinci milioane de lei în modernizarea procesului de producție, în rebranding și în introducerea produselor Plafar în marile lanțuri de magazine din țară.

„Plafar a trecut printr-un proces de rebranding. A fost schimbat logo-ul, s-au făcut campanii media. Fabrica de la Cluj a trecut printr-un proces de retehnologizare. Cel mai nou utilaj pe care l-am găsit acolo era din 1979. Acum toate sunt noi, de import, din Italia, Franța, Germania. Produsele erau ambalate manual. Nu este de mirare că te mai trezeai cu un muc de țigară, un șoarece mort sau o sârmă în pachet. Acum totul este automatizat cu senzori infraroșu. Cei 9.000 de metri pătrați ai fabricii arată ca un salon de operații”, a explciat Borza.

El a explicat că potențialul enorm al companiei se datorează gamei vaste de produse pe care le poate fabrica, precum și notorietății mărcii, cuvântul „plafar” devenind în 2006 substantiv comun.

„Secția de siropuri, spre exemplu, a dus la o creștere de 40% a cifrei de afaceri după ce s-a trecut de la producerea a 80 de sticle pe zi, la 4.000 de flacoane pe schimb. Pe lângă gama de siropuri s-a introdus o gamă de ceaiuri premium, 30 de sortimente de ceaiuri de fructe de pădure și de fructe exotice care conțin 100% suc de fructe. Competitorii folosesc pentru produse similare 98% ceai negru și 2% fruct sau aromă de fruct”, a arătat Borza.

Plafar s-ar putea extinde pe piața condimentelor

Fostul administrator judiciar susține că există potențial de extindere în zona condimentelor sau în industria farma, pe segmentul de creme și alte cosmetice.

„Ceaiurile merg foarte bine iarna pentru că vara românul trece pe bere. Condimentele sunt all-season”, a precizat Borza.

În opinia sa, statul trebuie să privatizeze compania deoarece nu s-a descurcat să o administreze.

Piața de ceai din România

Dacă în 1990 Plafar deținea monopol pe piața de ceai din România, în prezent, la nivel local activează mai mulți jucători autohtoni, precum și importatori din Polonia sau companii internaționale.

Piața de ceai era estimată anul trecut la circa 20 de milioane de euro, potrivit datelor Euromonitor. În ceea ce privește tendințele consumatorilor români, aceștia preferă produsele din fructe de pădure, dar și ceaiurile din plante medicinale folosite pentru tratamentul unor afecțiuni minore.

Unul dintre cei mai importanți competitori ai Plafar este Fares, companie care s-a desprins din Plafar în 1990. Laboratoarele Fares Bio Vital Orăștie au avut în 2011 o cifră de afaceri de 9,4 milioane de euro și un profit de 2,3 milioane de euro, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Începuturile companiei se leagă de farmacia „La Leul de Aur”, deschisă în 1697. În 1929 aceasta a devenit „Digitalis – Prima Cooperativă Română pentru Cultivarea Plantelor Medicinale Orăștie”. Compania a fost naționalizată ulterior și privatizată în 1995.

Un alt producător local este Kalpo (ceaiurile Vedda) cu afaceri de circa 1,2 milioane de euro în 2011 și un profit de 30.000 de euro. Dacia Plant, companie înființată cu 100 de euro la începutul anilor 2000 se află de asemenea pe lista producătorilor români de ceai, firma având în 2011 o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro și un profit de 0,3 milioane de euro.

În România sunt prezenți și importatorii polonezi Celmar, cu afaceri de 0,2 milioane de euro și pierderi de 67.000 de euro în 2011, și Novaplus (ceaiurile Belin), cu afaceri de 3,3 milioane de euro în 2011 și un profit de 49.500 de euro. Piața este completată de jucătorii internaționali Unilever (ceaiurile Lipton) cu afaceri de 173,1 milioane de euro, Vivian Pharma (Humana) cu afaceri de 10,5 milioane de euro și General Pharma Food (Twinings) cu afaceri de 22,1 milioane de euro.

Românii se orientează cu precădere către ceaiurile pe care le-au mai încercat în trecut, însă decizia de cumpărare este influențată și de preț, calitatea produsului, brand, termenul de garanție, ingrediente și aspectul ambalajului.

Produsele Plafar se adresează în principal copiilor și persoanelor în vârstă, a precizat directorul general. „Tinerii se orientează cu precădere către energizante și ceaiurile reci”, a explicat Simion. Compania a început totodată să exporte ceaiuri în statele în care se află comunități mari de români.

„Am început să exportăm în Canada, Irlanda, Italia, Ungaria și au început să fie cereri din Spania și Grecia”, a precizat el.

Cum a evoluat situația financiară a Plafar

Activele din tabelul de mai jos sunt cele imobilizate, respectiv bunurile și valorile cu o durată de utilizare mai mare de un an. În această categorie sunt incluse atât activele nemateriale precum brevetele, licențele, mărcile, cât și cele corporale (terenuri, clădiri, mașini, utilaje) și cele financiare (spre exemplu, investițiile pe termen lung sau împrumuturile din care compania câștigă dividende respectiv dobânzi).

Sursă: Ministerul FInanțelor Publice (MFP) // Notă: Bilanțul aferent anului 2008 nu este disponibil

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a anunțat joi că Plafar se află pe lista companiilor ce urmează a fi privatizate. Suma pe care o va obține statul din cedarea pachetul majoritar de acțiuni nu va fi însă foarte ridicată, este de părere fostul administrator judiciar al companiei.

Plafar a fost înființat în 1948. Statul a naționalizat compania opt ani mai târziu, principalul domeniu de activitate fiind cultivarea, colectarea și procesarea plantelor medicinale, aromatice, toxice și a condimentelor.

În 1975 a fost creat Trustul Plafar. După căderea comunismului, compania a devenit Regia Autonomă Plafar, având filiate în opt județe din țară. În 1999, compania a fost reorganizată ca societate pe acțiuni sub numele de Societatea Națională Plafar, iar sediile din provincie au fost separate de cel din Capitală.