„Pe o abordare europeană, pe calculul pe care l-am făcut asupra insolvențelor persoanelor fizice la nivel european, a reieșit o sumă de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Adică europenii au în această legislație și filtre prin care limitează eventualele excese în folosirea acestei legi. Pun și responsabilități pentru cei care beneficiază de actul de insolvență, ai obligații și limitări în viitor. În unele țări 5 ani, în altele 10 ani nu mai poți să iei un credit dacă ai trecut printr-un proces de insolvență”, a afirmat Dănescu la conferința Mediafax Talks about Competition.
El a arătat că, în calculul unui studiu de impact reies anumite migrări și din partea clienților care nu au întîrzieri la plată, dar care pot înregistra astfel de întârzieri, în eventualitatea unei insolvențe, atrăgând atenția că există o percepție greșită asupra insolvenței, de relaxare financiară a persoanei aflate în procedură, când de fapt restricțiile sunt mult mai aspre.
„Insolvența persoanelor fizice este percepută într-o bună măsură și ca o relaxare și o ușurare și o posibilă reducere a debitelor către bănci, ceea ce este cu totul altfel. Această măsură a insolvenței, ca în orice țară, este un instrument acut pentru persoanele fizice. Tot bugetul tău este controlat și hotărât de către altcineva. Simplul fapt că vrei să mergi la teatru va fi decis de către administratorul judiciar, pentru că nu va fi considerată o cheltuială de bază pentru familie”, explică Dănescu.
El consideră că percepția potrivit căreia insolvența va fi o ușurare a sarcinii financiare a individului, va genera migrări din portofoliul celor care își achită datoriile către cei care nu mai plătesc, așteptând „iminenta insolvență” a persoanelor fizice.
„Repet, pe o percepție incorectă creată în timp. Asta înseamnă că duce la un impact asupra băncilor în portofoliile de credite. Costurile sunt foarte mari pentru bănci și din punct de vedere logistic, informatic, băncile au nevoie de timp să adapteze toate instrumentele, procedurile complexe, programele informatice”, a mai spus Dănescu.
În consecință, ARB solicită o perioadă de șase luni de la aprobarea legii până la aplicarea acesteia, timp în care băncile să-și poată pune la punct tot sistemul necesar.
Legea falimentului personal ar putea fi votată în următoarele două săptămâni sau cel târziu până la Paște, de către plenul Camerei Deputaților, acesta fiind for decizional, potrivit inițiatorului proiectului, deputatul PSD Ana Birchall.
Și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) apreciază că perioada de 60 de zile până la intrarea în vigoare a legii este prea scurtă, solicitând un termen de 180 de zile cel puțin (6 luni) pentru a se adapta infrastructura și pentru formarea profesională a practicienilor în insolvența persoanelor fizice.
Birchall a precizat că nu se poate aștepta un termen atât de lung, întrucât persoanele cu probleme grave la plata ratelor, generate în special de creșterea cursului de schimb pe anumite monede, precum francul elvețian sau dolarul, vor ajunge în incapacitate de plată și riscă executarea silită de către bănci.