Câți bani au lăsat turiștii străini în România anul trecut

„Principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (58,0% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 66,4% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenți în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (42,0% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 33,6% din total. Călătoriile în scop particuar includ călatoriile pentru vacanțe, cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activități”, arată INS, într-un comunicat.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (55,1%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (84,1%).

LIVE 🚨 Iranul fierbe. Presa americană: Trump vrea să intervină militar în Iran

23:55

ISTORIE De ce protestează iranienii. Care sunt motivele care au stârnit revoltele sângeroase împotriva regimului de la Teheran

23:35

Cheltuielile turiștilor nerezidenți în restaurante și baruri au fost de 15,6% iar cele pentru cumpărături au reprezentat 8,7%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 41,3% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor și băuturilor, urmate de cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri și suveniruri (34,3%). Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 60,8% din totalul cheltuielilor pentru transport iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 56% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Ca și în cazul călătoriilor pentru afaceri, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiștii nerezidenți sosiți în România în scop particular o reprezintă cheltuielile pentru cazare (44,4%) din care cazarea cu mic dejun inclus deține ponderea principală (76,1%). Cheltuielile efectuate în baruri și restaurante au avut o pondere de 13,7%, iar cheltuielile pentru cumpărături au reprezentat 14,2% din totalul cheltuielilor turiștilor nerezidenți sosiți în România în interes personal.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 45,3% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 74,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul nerezidenților sosiți în România, 38,4% și-au organizat sejurul prin agenții de turism, iar 34,3% și-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiștii nerezidenți pentru a sosi în România a fost avionul (74,4% din numărul total de turiști). Autoturismele proprii au fost utilizate de 12,5% din numărul total de turiști, urmate de autocare și autobuze cu 9,2%, alte mijloace ( tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 3,9%.

Din totalul turiștilor străini, cei mai mulți au provenit din Germania (228.590), Italia (181.900) și Franța (118.650).

Datele Eurostat arată că deși numărul de nopți petrecute de turiștii străini în structurile de cazare din România a crescut anul trecut cu 5,1% turismul românesc este în continuare cu mult în urma statelor vecine, mai puțin de una din cinci înnoptări revenind vizitatorilor din afara țării. Turiștii străini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopți, printre cele mai scăzute niveluri din UE, de peste patru ori sub rezultatele Ungariei sau Bulgariei.