Câți bani dau românii lunar pe alimente

Piața FMCG a crescut cu 3.4% în valoare față de 2015. În spatele acestei creșteri stă atât o creștere cu 3% a volumelor cumpărate, cât și fenomenul de uptrading (orientarea consumatorilor către produse superioare din punct de vedere al prețului). Spre deosebire de anul trecut, uptrading-ul s-a regăsit atât în comerțul modern, cât și în cel tradițional. Acest fenomen a determinat la nivel național o creștere de un punct procentual a mărcilor premium, în defavoarea celorlalte categorii de preț.

Românii cumpără mai rar bunuri de folosință curentă, dar cheltuie mai mult la un act de cumpărare. Reducerea frecvenței cu care oamenii merg la cumpărături s-a remarcat exclusiv la categoriile de alimente proaspete, în vreme ce pentru produsele de îngrijire a casei frecvența de cumpărare a crescut.

În cadrul bunurilor de folosință curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor și cumulează 66%.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Cel mai mare ritm de creștere l-au avut produsele de îngrijire a locuinței, băuturile și produsele de îngrijire personală. Totuși, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete și băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creșterea pieței FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creșteri în 2016 sunt: fructele de mare și peștele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, șampania etc.

Comerțul modern acoperă 57% din piața totală de FMCG din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câștigat 2 puncte procentuale față de 2015. Formatele de tip supermarket și discount au contribuit cel mai mult la creșterea comerțului modern, câștigând câte o jumătate de punct procentual fiecare. Creșterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine și de o creștere a frecvenței de cumpărare. Cu toate că au avut o evoluție constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce privește cota de piață, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel național mai mult de un sfert dintre vânzările totale de FMCG pentru consum acasă.

În comparație cu alți ani, în 2016 concentrarea retailerilor și-a mai diminuat ritmul de creștere. Cota de piața a celor mai importanți 10 retaileri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (față de 3 puncte în 2015). Printre cei mai activi retaileri din perspectiva creșterii cotei de piață, se numără Lidl și Profi. Comerțul tradițional a avut o evoluție negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de 2 puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenței cu care românii cumpără din formatele tradiționale.

Spre deosebire de anii anteriori, anul 2017 va fi caracterizat de inflație, ca urmare a relaxării fiscale și a tăierii TVA-ului în 2015 și 2016, ceea ce anticipează un ritm mai lent de creștere.

Prezentă pe piața locală din 1992, GfK România este de 15 ani institutul numărul 1 de cercetare de piață, cu o cifră de afaceri de 16,2 milioane euro în 2014.