Câți bani din salariul unui român se întorc, LUNAR, la stat, sub formă de taxe și impozite

Domnul Ionescu are un salariu brut de 3.000 de lei și, în principiu, este mulțumit pentru că suma este cu peste 40% mai mare decât medie națională, de numai 2.100 de lei.

Înainte însă de a-și putea cheltui leafa, el știe că trebuie să dea niște bani la stat, pentru pensie, sănătate și șomaj. Din cei 3.000 de lei, contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale, al asigurărilor sociale de sănătate și al Fondului de Șomaj reprezintă circa 500 de lei. Rămâne deci cu 2.500 de lei, dar, această sumă se impozitează, conform legii, cu 16%.

După ce i se rețin diferitele contribuții și impozite, Ionescu – un nume generic pentru oricare dintre milioanele de români salariați – se întoarce acasă cu 2.100 de lei. Locuind într-un apartament cu două camere și circa 50 de metri pătrați, situat în zona B din Capitală, contribuabilul știe că va trebui să achite un impozit de circa 120 de lei așa că, fiind precaut, pune deoparte lunar câte zece lei. Pentru mașina din parcare, un Logan cu o capacitate cilindrică de 1.600 mai pune deoparte încă 5 lei pentru că impozitul îi vine cam 64 de lei pe an.

De-abia apoi își poate calcula și organiza restul cheltuielilor. După ce își face cumpăraturile și plinul la mașină, Ionescu își plătește întreținerea, curentul, cablul și factura la internet. Constată cu această ocazie că din sumele achitate, 24% se duc tot la stat, sub formă de TVA.

Practic, din salariul său de 3.000 de lei, aproape jumătate, respectiv 1.420 de lei ajung într-o formă sau alta în vistieria statului, fie că este vorba despre contribuții la pensie, sănătate și somaj, fie că este vorba despre taxe, TVA sau impozite, potrivit calculelor gândul.

Analiștii avertizează că în ciuda nivelului foarte ridicat al taxelor și impozitelor din România, orice relaxare fiscală ar putea stârni „o revoluție” deoarece scăderea încasărilor ar însemna mai puțini bani pentru plata pensiilor și a altor ajutoare sociale de care depind numeroase categorii de persoane.

Totodată, evoluțiile demografice, care arată că tot mai mulți vârstnici depind de tot mai puțini salariați, nu creează pe termen scurt condițiile necesare reorganizării sistemului de impozitare.

„Deși s-a discutat despre reducerea acestor contribuții este aproape imposibil să schimbi sistemul (fiscal n.r.) fără a provoca o revoluție. Prea multe categorii sociale depind de structura actuală a bugetului. Este o necesitate a economiei să regândim sistemul de impozite și taxe, însă trebuie să conștientizăm faptul că acesta reflectă niște cauze structurale, demografice, care sunt imposibil de modificat și care se înscriu într-un trend ce nu poate fi combătut cu măsuri ad-hoc”, a declarat pentru gândul analistul economic Aurelian Dochia.

În opinia sa, povara pensiilor și a ajutoarele sociale, dar și a sistemului de sănătate va continua să crească.

Cum va arăta populația României în 2060

Structura demografică a României se va modifica semnificativ în următorii 50 de ani, arată un studiu realizat anul trecut de Expert Forum cu sprijinul mai multor specialiști din domeniu printre care și Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Mai exact, vârstnicii (persoanele peste 65 de ani) vor reprezenta 35% din populație în 2060, dublul față de ponderea actuală de 17%, în timp ce populația de vârstă activă (20-64 de ani) va scădea ca pondere în populația totală de la 67% la 56%.

La nivel european, „de la un număr de patru persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, se ajunge la două persoane de vârstă activă care vor susține o persoană de peste 65 de ani. Aceste schimbări devin și mai dramatice la nivelul anumitor țări, care se vor confrunta cu dezechilibre demografice mult mai accentuate, în special fostele țări comuniste. Polonia, Letonia și România, alături de Slovacia și Bulgaria, vor avea rate de dependență a vârstnicilor între 65-70%”, se arată în raport.

Impozitarea muncii este însă o povară și pentru angajatori, care achită, la rândul lor contribuții sociale. Astfel, dacă pentru un salariu brut de 3.000 de lei contribuabilul are de plătit la stat aproape 900 de lei, costurile angajatorilor sunt de încă 840 de lei.

Suma de mai sus reprezintă, pentru salariul etalon de 3.000 de lei, CAS, 20,8% (624 de lei), CASS, 5,2% (156 de lei), contribuția la șomaj, 0,5% (15 lei), contribuția la Fondul de Concedii și Indemnizații 0,85% (26), contribuția la Fondul de Garantare al Plății Creanțelor Salariale, 0,25% (8 lei), contribuția la Fondul de Accidente de Muncă și Boli Profesionale, 0,4% (12 lei).

Practic, pentru a-i putea acorda angajatului un salariu de 3.000 de lei, costul total al companiei este de 3.840 de lei.

România colectează mai puțin din taxe decât statele cu impozite mai mici

Cu toate că nivelul taxelor, impozitelor și contribuțiilor din România este mai ridicat decât cel din alte state europene, gradul slab de colectare al acestora face ca veniturile bugetului pensiilor de stat sau ale bugetului asigurărilor de sănătate să fie insuficiente pentru plata pensiilor și ajutoarelor sociale, fiind nevoie de credite bugetare pentru a acoperi diferența dintre veniturile și cheltuielile efective.

„Sistemul de taxe și impozite în România este caracterizat de o colectare slabă a acestora, cu o administrare ineficientă și o birocrație excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepții și deduceri legale și o evaziune fiscală ridicată”, se arată în cel mai recent raport anual al Consiliului Fiscal, organism creat la cererea expresă a FMI pentru a monitoriza politicile fiscal-bugetare ale Guvernului României.

Spre exemplu, în 2011, România a colectat din TVA venituri în valoare de 8,4% din PIB, la fel ca Estonia, în condițiile în care nivelul TVA din România este cu patru puncte procentuale mai mare decât cel din Estonia. Totodată, în Bulgaria s-a colectat chiar mai mult din TVA, respectiv 8,6% din PIB în 2011, în condițiile în care taxa percepută pe valoare adăugată este de 20%.

„În ceea ce privește contribuțiile la asigurările sociale plătite de angajați și de angajatori, veniturile bugetare încasate în anul 2011 au fost de 8,3% din PIB, cu mult mai mici decât în Cehia (13,1% din PIB) și Ungaria (12,3% din PIB), cu toate că ratele legale de contribuții erau relativ similare, Slovenia (13,6%), Estonia (11,4% din PIB), Lituania (9,5%), Polonia (9,1%) și Letonia (8,6%), unde ratele legale de contribuții sociale erau semnificativ mai mici decât în România”, se mai precizează în raportul Consiliului.

Cât a încasat statul în 2012 din taxe și impozite

În 2012, statul a încasat impozite pe profit, salarii, venit și câștiguri de capital în valoare de 32,7 miliarde de lei. În jur de 21 de miliarde de lei, circa 3,6% din PIB, reprezintă încasările din impozitul pe salarii și profit.

La bugetul asigurărilor sociale angajatorii și angajații au vărsat anul trecut circa 35,5 miliarde de lei. Suma s-a dovedit însă insuficientă, valoarea totală a pensiilor plătite în 2012 ridicându-se la peste 48 de miliarde de lei.

La bugetul asigurărilor pentru șomaj s-au strâns circa 1,3 miliarde de lei și s-a cheltuit peste un miliard de lei, iar la Fondul național de asigurări sociale de sănătate veniturile au fost de 14,9 miliarde de lei, iar cheltuielile de 18 miliarde de lei.

În ceea ce privește încasările din taxe locale, anul trecut, administrațiile financiare din teritoriu au colectat suma de 4 miliarde de lei din impozitul pe proprietate.

Pe ce își cheltuiesc românii banii

Salariul reprezintă circa jumătate din veniturile unei gospodării, în timp ce un sfert sunt constituite din prestațiile sociale, respectiv pensii, indemnizații, șomaj și alte ajutoare sociale, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

Pe de altă parte, a doua cea mai mare cheltuială a unei gospodării este plata impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor și taxelor.

În a doua parte a anului trecut, cheltuielile medii lunare ale unei gospodării erau de circa 2.214 lei, respectiv 771 de lei pe persoană.

O mare parte dintre acestea o reprezentau cheltuielile de consum, respectiv banii alocați pentru mâncare (42%), utilități (15%), băuturi alcoolice și tutunul (7,6%) sau transport (6,4%).

Reducerea CAS, prioritatea executivului în 2014

Consultanții financiari sunt de părere că reducerea nivelului contribuțiilor sociale ar atrage investiții străine și ar genera creștere economică.

„Diminuarea costurilor muncii prin scăderea contribuțiilor sociale ar putea fi un scop pentru anul 2013. Această măsură are foarte mari șanse să genereze investiții străine, ca urmare poate duce la creștere economică”, a declarat Dan Schwartz, managing partner al firmei de consultanță și audit RSM Scot, citat de Mediafax.

Măsura a fost inclusă în programul de guvernare al cabinetului Ponta II pentru perioada 2013-2016, unde se prevede o diminuare a CAS-ului plătit de angajatori cu 5 puncte procentuale.

Reducerea fiscalității pentru angajator va deveni o prioritate pentru bugetul din 2014, a afirmat Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, la Gândul LIVE.

„Cred că trebuie să fim cu toții de acord că nu se pot face toate în aceleași timp: și să tai TVA-ul și să tai CAS-ul. Nici în programul de guvernare, fără a face politică, nu se spune că le vom face de la 1 ianuarie 2013, ci pe un interval de patru ani. Eu pot să vă spun de pe acum că prioritatea bugetului pe 2014 va fi reducerea CAS-ului”, a precizat Voinea.