Câți bani trebuie să economisească un român în fiecare lună pentru a avea o pensie de 1.000 euro

Pentru a strân­ge 180.000 de euro la 65 de ani, su­mă care ajunge pentru o pensie de circa 1.000 de eu­ro pe lună (timp de 15 ani), sunt ne­cesare economii de circa 410 lei (91 de euro) pe lu­nă timp de 45 de ani, adică de la vâr­sta de 20 de ani, po­­trivit unei analize a Ziarului Financiar ,luând în calcul o dobândă sau randament anual mediu de 5%.

Pentru a beneficia de aceeași pen­sie, dacă economisirea începe spre exem­plu mai târziu, de la 30 de ani, su­ma care trebuie pusă deoparte lunar urcă la 724 de lei (162 de euro), res­pectiv la 1.371 de lei (307 euro) înce­pând cu vârsta de 40 de ani și ajunge la 3.031 de lei (679 de euro) lunar pentru o persoană care începe să economisească pentru pensie de la 50 de ani.

În analiza ZF a fost luată în calcul o perioadă de 15 ani în care se beneficiază de pensie după vârsta pensionării. Spe­ran­ța de viață la naștere în cazul băr­ba­ților este de 70,3 ani (5,3 ani după pen­sionare) și 77,8 ani (12,8 ani) în ca­zul femeilor, însă cei care ajung la vârsta pen­sionării, de 65 de ani, au o speranță de viață mai mare, respectiv 14 ani în ca­zul bărbaților și 17,2 ani în cazul fe­me­ilor și se așteaptă ca aceasta să urce în de­ceniile următoare.

Pentru că au o speranță mai mare de viață, femeile trebuie să economi­seas­că o sumă de asemenea mai mare pen­tru a beneficia de aceeași pensie ca un bărbat.

„În Vest există de multă vreme cul­tu­ra economisirii pentru bătrânețe, fapt care începe cât mai devreme. Ti­ne­rii sunt informați de către angajator, încă de la primul salariu, despre nece­sita­tea sau măcar posibilitatea înce­pe­rii econo­misirii într-un fond de pensii pri­vate (fie ocu­pațional, fie personal, fie facultativ).

În mod normal, 25 de ani ar trebui să fie o vârstă optimă pentru începerea eco­­nomisirii în cadrul fondurilor de pen­sii, cu un procent rezonabil din ve­nit sau măcar prin raportare la ve­ni­tul dis­ponibil. Specialiștii de pe piețele ma­ture recomandă o contri­buție de mă­car 10%-15% din venit timp de 40-45 de ani pentru a obține un nivel de­cent al ra­tei de înlocuire (raportul pen­sie / sa­la­riu). Pe măsură ce crește dura­ta de via­ță – atât la nivel global, cât și în Ro­mâ­nia – este nevoie ca și perioada ac­­ti­vă, de eco­no­misire, să fie cât mai în­tin­să”, spune Mihai Bobocea, con­si­lier în ca­drul Asociației pentru Pen­siile Ad­mi­­nistrate Privat din Ro­mânia (APAPR).

Potrivit datelor ASF, sumele strân­se de români în contul unui fond de pen­­sii obligatoriu după șase ani de contribuții nu depășește în medie 1.000 de euro, în condițiile în care doar câteva pro­cente din salariu au fost virate în con­­­turile fondurilor de pensii obligatorii.

Ca urmare, cei care vor să aibă o pensie decentă la bătrânețe sunt nevoiți să economisească o parte însemnată din salariu.

„Se cunoaște faptul că, matematic, pensia de la pilonul I pe care o va putea oferi statul va fi insuficientă, iar cea de pilon II cu caracter obligatoriu va acoperi undeva la 20-25% din echi­va­lentul salariului mediu al unui proaspăt pensionar al anilor 2035-2040. De aceea economisirea și investirea în instru­mente pe termen mediu și lung ar trebui să înceapă de la vârste tinere, de pildă de la 20 sau 25 de ani. O zecime din salariul dintr-un an este un reper des utilizat în finanțele personale, pentru a fi investit pe termen lung, în vederea unor venituri viitoare”, spune Cristian Tudorescu,  managing partner în cadrul companiei de consultanță Explore Asset Management.

Randamentele obținute din sumele economisite sau investite pentru pensie joacă și ele un rol important, găsirea unor oportunități de câștig pe termen lung mai mari decât dobânzile la bancă putând reduce substanțial suma necesa­ră care trebuie economisită.

Spre exemplu, dacă economiile sunt plasate în instrumente care aduc un randament de 10% pe an în loc de 5% pe an, o persoană trebuie să economi­sească numai 236 de lei pe lună în loc de 724 de lei pe lună timp de 35 de ani pentru a strânge aceeași sumă la vârsta pensionării, care să-i confere o pensie de 1.000 de euro pe lună.

„S-a observat inclusiv în România: cine ar fi investit în acțiuni ale companiilor de primă mărime de la Bursa de Valori București în ultimii 15 ani ar fi obținut un randament mediu anual de peste 10%, incluzând aici divi­dendele. Așadar, cu toate aceste crize care au fost și vor mai fi – un individ poate prinde 3-4 crize financiare pe par­cur­sul vieții sale active – investiția în ac­țiuni trebuie să ocupe un loc important în portofoliul unei persoane. În funcție de tipul de acțiuni, randamentele și riscurile pot fi mai mari. Tripleta acțiuni – obligațiuni, incluzând titluri de stat – depozite, în diverse proporții în funcție de apetitul pentru risc și de suma disponibilă, rămâne valabilă pentru acumulare”, spune Tudorescu.

Spre exemplu, americanii investesc o mare parte din economii în acțiuni la tinerețe pentru a obține randamente mai mari pe termen lung. Analiștii de pe bursa de la București se așteaptă ca acțiunile românești să aducă randa­mente medii cuprinse între 10% și 12% în următorul deceniu, astfel că în anii timpurii cei care cotizează la un fond de pensii facultative pot să-și aleagă spre exemplu un fond care investește o pondere mai mare în acțiuni, care teoretic ar trebui să aducă randamente mai mari pe termen lung, sau să investească singuri direct pe bursă.

„Noi trebuie să învățăm acumu­la­rea de active financiare pe termen lung, căci indivizii din țările dezvoltate pe care îi vedem mai înstăriți au majo­ri­ta­tea dintre ei o schemă de pensie priva­tă sau mai multe, o asigu­rare cu econo­mi­sire-investire, niște fonduri mutuale sau niș­te acțiuni în portofoliu. Dacă nu eco­no­misești, respectiv nu investești la 25 de ani, s-ar putea să nu o faci înce­pând cu vârsta de 40 de ani. Desigur, tre­buie ținut cont de cheltuielile cu­rente și de venitul disponibil, însă de un­deva trebuie început. Faptul că ro­mâ­nii au peste 30 de miliarde de euro în de­po­zite arată o capacitate bună de eco­nomisire, iar o parte din aceste su­me pot fi direc­ționate spre acțiuni, obli­gațiuni, titluri de stat”, a conchis Cristian Tudorescu.