Câți kilometri de autostradă ar putea face Guvernul Ponta cu banii din redevențele MAJORATE
Guvernul intenționează să majoreze redevențele pentru toate resursele naturale, iar banii încasați să nu mai fie vărsați la bugetul de stat, ci într-un fond special. Premierul Victor Ponta vrea ca banii rezultați să fie folosiți pentru construcția de autostrăzi sau pentru realizarea de proiecte de informatizare.
Ideea creării unui fond special, după modelul Norvegiei, nu este una nouă. Ea a fost avansată în martie 2012 de președintele Traian Băsescu, care a mai afirmat, la postul public de televiziune că „redevența la Petrom este mizeră ca dimensiune, foarte mică, extrem de incorect negociată”, făcând referire la contractul de privatizare încheiat în 2003 de Guvernul Năstase.
Deocamdată, autoritățile nu știu cu cât vor fi crescute redevențele, un nivel avansat anul trecut de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, fiind de „20-30%, cel puțin”. Acum, ministrul spune pentru gândul că redevențele „nu vor fi nici mai mici, nici mai mari” decât cele din alte state UE sau din afara UE. Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duțu, nu exclude „o majorare și mai mare”de 30%.
Deocamdată, ANRM analizează sistemele de redevențe practicate de mai multe țări care au condiții de explorare/exploatare similare cu cele din România. Raportul va fi gata cel mai târziu în septembrie. Un exemplu urmărit de autorități este cel al Israelului, care practică un impozit – ce poate ajunge la 50% – pe profiturile excepționale din activitățile din domeniul petrolului și gazelor.
1,5 miliarde de lei la bugetul de stat în 2012 din redevențe
Anul trecut, companiile care au acorduri cu ANRM de explorare/exploatare a resurselor naturale au plătit la bugetul de stat redevențe în valoare totală de 1,5 miliarde de lei, potrivit informațiilor furnizate gândul de șeful ANRM.
Principalul plătitor de redevențe este OMV Petrom, care nu vede cu ochi buni hotărârea Guvernului de a modifica redevențele. Mai mult sau mai puțin voalat, șefii Petrom au transmis în mai multe rânduri mesaje autorităților prin care punctau că doresc o stabilitate a sistemului fiscal, pentru a continua și pe viitor investițiile, amintind că anual au investit un miliard de euro în România.
Între timp, Ungaria, confruntată cu o situație economică dificilă, a decis să majoreze mai multe taxe, printre care și redevențele.
Pe de altă parte, în noul sistem de redevențe se va face o departajare a calculului redevențelor între modul de exploatare a gazelor onshore și offshore, diferențiere care în prezent nu există.
Nu toți banii din redevențe vor merge în fondul special pe care vrea să îl constituie Guvernul. Noua lege a redevențelor va da posibilitatea autorităților locale să primească o cotă parte din redevență, potrivit șefului ANRM.
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, susține că după ce va fi conturat, proiectul va fi supus dezbaterii publice.
Potrivit unei analize a Ziarului Financiar, România percepe în prezent unele dintre cele mai mici redevențe. În țările arabe, peste 60% din profitul petroliștilor merge la stat, în timp ce Petrom plătește o redevența este cuprinsă între 3,5 și 13,5% din valoarea producției pe o perioadă de zece ani de zile.
Câți km de autostrăzi ar putea fi construiți cu banii din redevențe
Mai puțin de 80 de kilometri de autostrăzi ar putea construi România cu banii obținuți din redevențe, dacă autoritățile vor stabili o majorare a acestora, începând din 2014, cu 30%, după cum estima, la finele anului trecut, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.
Mai exact, ar putea fi construiți 24 de km de autostrăzi dacă prețul per kilometru ar fi cel încasat de Bechtel pentru fiecare km din Autostrada Transilvania, sau 72 de km de autostrăzi, dacă prețul per kilometru construit ar respecta standardul de cost din 2010, de 6 milioane de euro/km construit, reiese dintr-un calcul gândul.
Premierul Victor Ponta a declarat recent că Guvernul intenționează să înființeze un fond special în care să fie vărsate toate redevențele încasate de stat pentru noile exploatări de surse energetice și care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcția de autostrăzi sau informatizare.
Ministrul delegat pentru Energie: „Proiectul va fi lansat în dezbatere publică”
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, spune că proiectul Guvernului privind fondul special „se află în dezvoltare”.
„Principalul obiectiv al acestui Fond va fi acela de a asigura finanțarea marilor proiecte de infrastructură. Pentru a avea estimări corecte privind sumele estimate, trebuie să luăm în calcul mai multe variabile – factori economici, sociali, reglementări la nivel european. După o analiză atentă a scenariilor de lucru, analiză care va fi efectuată de un grup de lucru mixt organizat la nivelul Guvernului, proiectul va fi lansat în dezbatere publică”, a declarat pentru gândul ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.
Cu cât cresc redevențele
Întrebat dacă își menține estimarea făcută la finalul anului trecut, potrivit căreia este necesar ca redevențele pentru producția de petrol și gaze să crească și să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20-30%, cel puțin”, Niță a precizat că „nivelul acestor redevențe va fi stabilit în urma unei analize realizate la nivel guvernamental”.
Potrivit legislației în vigoare, nivelurile redevențelor sunt cele fixate în 2004 și sunt valabile până în decembrie 2014.
Nivelul noilor redevențe va fi stabilit în urma unei analize realizate la nivel guvernamental.
„Aceste niveluri au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom. Este necesar să regândim acest sistem în acord cu ceea ce se întâmplă la nivel european și mondial. În același timp, trebuie să avem în vedere potențialul local, astfel încât să putem defini criterii și termeni care să fie în beneficiul economiei naționale. Nivelul acestor redevențe va fi stabilit în urma unei analize realizate la nivel guvernamental”, a mai adăugat ministrul delegat pentru Energie.
Niță: „Redevențele nu vor fi nici mai mici, dar nici mai mari decât în celelalte state membre”
La întrebarea dacă nu există riscul ca, majorând redevențele, companiile să reducă investițiile, ministrul delegat pentru Energie ne-a răspuns că „nimeni nu poate cere României să nu își valorifice resursele naționale într-un mod cât mai eficient”.
„Redevențele nu vor fi nici mai mici, dar nici mai mari decât în celelalte state membre UE sau în alte țări din lume. După definitivarea unui document de lucru, proiectul va fi în dezbatere publică. În acel moment vom putea discuta aplicat, ținând cont de: potențialul României din punct de vedere al resurselor, raportarea la celelalte sisteme de redevențe din UE și alte state”, ne-a precizat Niță.
La rândul său, președintele Traian Băsescu declara, în martie 2012, la TVR, că „Petrom trebuie să știe că, din 2014, redevențele în România nu vor fi mai mici decât în statele arabe”. Afirmația venea în contextul în care șeful statului își exprimase nemulțumirea față de politica de prețuri a companiei Petrom.
Redevențe de 1,5 miliarde de lei
România a încasat anul trecut la bugetul de stat 1,5 miliarde de lei din redevențe, potrivit informațiilor obținute de gândul. Presupunând o creștere cu 30% a valorii obținute din redevențe, odată cu noul proiect la care lucrează autoritățile, ar însemna că fondul ar ajunge la 1,95 de milioane de euro, echivalentul a 433 milioane de euro.
În prezent, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) lucrează la o analiză a sistemelor de redevențe practicate în UE și în afara UE pentru realizarea unui „pachet fiscal” pentru companiile din domeniul minier și petrolier.
Pachetul fiscal va cuprinde, pe lângă redevență, și alte taxe pe care vor trebui să le plătească firmele ce au în concesiune resursele naturale.
Studiul urmează să fie finalizat în august-septembrie, potrivit președintelui ANRM.
„Lucrăm la viitoarele redevențe. Avem în lucru o amplă analiză comparativă pe zone similare cu cele din România din punct de vedere al condițiilor de explorare/exploatare. Studiem ce redevențe și taxe au în pachetele fiscale alte țări din Europa și din afara Europei pentru acest domeniu”, a declarat pentru gândul Gheorghe Duțu, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Duțu a explicat că „esența nu este redevența, ci pachetul fiscal per ansamblu, care cuprinde și redevența”.
„Sunt unele state care au redevență zero, dar au și alte taxe impuse companiilor petroliere. Israelul este un exemplu bun”, a declarat Gheorghe Duțu. El a ținut să precizeze că un nivel prea mare al redevenței ar putea descuraja companiile să facă investiții: „Redevența trebuie să aibă contrapondere atractivitatea”.
Potrivit unui studiu Ernest & Young, Israelul practică un impozit pe venit care se aplică în toate industriile, și un impozit pe profiturile excepționale pentru activitățile din domeniul petrolului și gazelor. Impozitul pe profiturile excepționale este de 0% -50%.
Întrebat de când ar urma să fie aplicate noile niveluri ale redevențelor, șeful ANRM ne-a declarat că „probabil noile redevențe vor fi aplicate din 2014, dar nu este încă stabilit”.
Autoritățile locale vor putea primi o parte din banii din redevențe
Nu toți banii din redevențe vor merge în fondul special pe care vrea să îl constituie Guvernul. Noua lege a redevențelor va da posibilitatea autorităților locale să primească o cotă parte din redevență, potrivit șefului ANRM.
„Avem în vedere și ideea ca o cotă parte din redevență să revină autorităților locale”, ne-a precizat oficialul ANRM.
Pe de altă parte, noua lege va face și o departajare a redevențelor în funcție de modul de exploatare a gazelor onshore și respectiv offshore, diferențiere care în prezent nu există, după cum a arătat președintele ANRM.
Duțu ne-a precizat că toate companiile ce exploatează resurse în România plătesc redevențe. „Sunt mii de companii ce plătesc redevențe. Grosul vine de la companiile ce exploatează hidrocarburi. Petrom și Romgaz, cei mai mari plătitori”, a spus șeful ANRM.
Întrebat cu cât ar putea crește nivelul redevențelor și amintindu-i că ministrul Niță a avansat, anul trecut un nivel de creștere de 20-30%, Gheorghe Duțu a răspuns: „Poate le creștem și mai mult”.
Modelul Norvegiei
Premierul Ponta a declarat recent că pentru crearea fondului special în care să fie vărsate toate redevențele încasate de stat va fi folosit modelul Norvegiei. Ideea fusese exprimată și de Traian Băsescu, încă din martie anul trecut.
„Vreau să facem, pe modelul Norvegiei, un fond special, în care toate redevențele pe care le vom încasa pentru noile exploatări, fie că este vorba de off-shore, fie că este vorba de gaz de șist, să fie puse într-un fond – nu în buget de unde plătim diverse cheltuieli ale administrației sau salarii sau pensii -, ci le punem într-un fond de dezvoltare și le folosim numai pentru… o să decidem politic, avem nevoie de autostrăzi, să informatizăm toată țara”, a spus Ponta.
Primul-ministru a declarat recent că Guvernul intenționează să majoreze nivelul redevențelor percepute producătorilor de petrol și gaze mai devreme de anul 2015.
El a reiterat că prețul gazelor în România se va reduce, dacă se va trece la sursele neconvenționale, și că astfel ar putea fi asigurată independența energetică a țării.
„Toate explorările pe care le face Chevron sau alte companii care au licență sunt explorări convenționale. Deci nu există metoda fracturării hidraulice – e ce face și Romgaz astăzi, când caută. Este exact același lucru, dacă după patru-cinci ani minim, din păcate, se constată existența reală a acelor zăcăminte, se va emite atunci o nouă licență. Cel care va fi atunci prim-ministru va avea de ales: importăm de la Gazprom mai mult sau folosim gazul din România. Cred că va zice să-l luăm de aici”, a spus Ponta.
Ponta a menționat că Exxon a făcut explorări în Marea Neagră, s-a confirmat deja existența zăcămintelor și urmează să se treacă la partea de exploatare.
„Explorarea s-a cam încheiat. Au avut în Marea Neagră nava lor care costă un miliard de dolari și care făcea explorări la 3000 de metri (adâncime – n.r.). Exxon trece la construirea facilităților pentru exploatare, pentru că trebuie să pui platforma și să duci gazele și petrolul la mal”, a detaliat premierul.
Cel mai mare plătitor de redevențe – Petrom
Valoarea redeventelor plătite de Petrom în 2011 a fost de 734 milioane de lei, iar în 2012 de 815 milioane de lei, potrivit datelor furnizate gândul de reprezentanții OMV Petrom.
În ceea ce privește redevențele, reprezentanții Petrom au ținut să precizeze că „OMV nu a negociat la privatizare nivelul redevențelor”.
„Cotele curente ale redevențelor, care sunt valabile pentru toți operatorii din sectorul de țitei și gaze, au fost stabilite înainte de privatizare. Ceea ce s-a discutat la momentul privatizării a fost stabilitatea fiscală, având în vedere ciclul investițional îndelungat, de 10-20 de ani, specific sectorului petrolier”, au precizat pentru gândul reprezentanții Petrom.
Pe de altă parte, ei au precizat că redevența nu este fixă, ci variază în funcție de dimensiunea zăcămintelor, calitatea țiteiului și pretul internațional al titeiului. Prin urmare, contravaloarea redevenței reflectă cotațiile internaționale ale țițeiului.
Petrom: Am realizat investiții de peste un miliard de euro pe an
Întrebați de stadiul discuțiilor dintre autorități și OMV Petrom referitoare la noul sistem de redevente, reprezentanții Petrom au evitat că intre în detalii.
„Suntem deschiși în ceea ce privește discuțiile referitoare la redevențe. Sectorul de țiței și gaze din România are nevoie de investiții ridicate, care creează impact economic pozitiv. Petrom a dovedit că are capacitatea de a face investiții majore investind post privatizare peste un miliard de euro anual in medie, respectiv 86% din profitul operational al companiei”, au menționat oficiali ai Petrom.
Avertismentul Petrom: Pentru a face investiții și în viitor este nevoie de un regim fiscal stabil și predictibil
Oficialii Petrom spun că investițiile realizate până acum sunt rezultatul regimului fiscal și au un impact semnificativ asupra locurilor de munca generate în acest sector, asupra PIB-ului, asupra veniturilor la bugetul de stat.
„Pentru a asigura aceste investiții și în viitor este nevoie de un regim fiscal stabil și predictibil, care să stimuleze aceste investiții. Fără aceste investitii declinul producției de hidrocarburi in România se va accentua cu implicațiile corespunzătoare asupra bugetului de stat și securității energetice”, sună avertismentul Petrom.
De altfel, Jaap Huijskes, responsabilul de explorare și producție din cadrul OMV transmitea, în noiembrie anul trecut, la Londra, un mesaj potrivit căruia în cazul în care compania nu va fi multumită de sistemul de taxare și de prețul oferit de clienții din România pentru gazul ce va fi extras din Marea Neagra atunci nu va dezvolta zăcămintele.
OMV Petrom și ExxonMobil Exploration and Production România au anunțat în februarie anul trecut o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.
Principalele companii din sectorul petrolului și gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deținută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) și Romgaz Mediaș.
Producția de gaze este asigurată în proporții aproape egale de Romgaz și OMV Petrom. OMV Petrom este singura companie care extrage țiței, având acest drept prin contractul de privatizare către grupul austriac OMV, în 2004.
Ce este redevența și cum se calculează
Redevența petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condițiile legii, pentru exploatarea unui zăcământ petrolier și a bunurilor aflate în domeniul public, în scopul transportului și tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum și operării terminalelor petroliere, potrivit definiției cuprinse în Legea petrolului 238/2004.
La articolul 49 din Legea petrolului se arată că titularii acordurilor petroliere sunt obligați la plata către bugetul de stat a unei redevențe petroliere.
Redevența petrolieră se stabilește din mai multe cote:
– o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase, pentru operațiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:
Redevența Producția brută
___________________________________________________________
% țiței/condensat
10 3 tone/trimestru
___________________________________________________________
3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10
5% pentru zăcăminte care produc între 10 și 20
7% pentru zăcăminte care produc între 20 și 100
13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100
___________________________________________________________
% gaze naturale
10 6 mc/trimestru
___________________________________________________________
3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10
7,5% pentru zăcăminte care produc între 10 și 50
9% pentru zăcăminte care produc între 50 și 200
13% pentru zăcăminte care produc peste 200
– o cotă de 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni petroliere de
transport și tranzit al petrolului prin sistemele naționale de transport al petrolului, precum și
din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a
statului;
– o cotă de 3% din valoarea venitului brut realizat din operațiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.
În vara anului trecut, premierul Victor Ponta cerea SGG ca ordonanța care majorează redevențele la minereuri, aur, platină și argint, transportul și tranzitul petrol să fie reintrodusă pe circuitul de avizare. Ordonanța fusese lecturată de Guvernul Boc la finele anului 2011, dar nu și publicată în Monitorul Oficial.
Presa a relatat că, în forma de atunci, ordonanța dublează redevența pentru aur, platină și argint, de la 4% la 8% din valoarea producției, și majoreaza taxa de la 4% la 6% pentru pentru producția de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre pretioase și semiprețioase, precum și pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale și gazele care le insoțesc, gaze necombustibile, nămoluri și turbe terapeutice.
Ungaria crește mai multe taxe
Guvernul ungar a anunțat recent că va crește taxa pe tranzacțiile financiare, redevența minieră și o taxă specială pentru companiile de telecomunicații, măsuri prin care vizează evitarea redeschiderii procedurii UE de deficit excesiv împotriva țării, a anunțat guvernul de la Budapesta, citat de cotidianul Portfolio, potrivit Mediafax.
Redevența minieră va crește în Ungaria de la 12% la 16%.