Câți români au plecat la muncă în străinătate în perioada 2003-2015 și de ce au lăsat orașe întregi fără soluții de dezvoltare

Există tensiuni foarte mari pe piața forței de muncă din România, deoarece există o polarizare foarte mare în ceea ce privește numărul de locuri de muncă și nivelul salarial din București și orașele mari din Transilvania versus restul țării.

„Jumătate de Românie este complet neproductivă. Mă refer la mediul rural, la Moldova, la Muntenia, care nici nu pot fi numite zone europene. PIB-ul din aceste zone este format tot din taxele plătite în orașele mari, București și alte orașe mari din Transilvania, transmise acolo prin diverse mecanisme, fie că sunt subvenții sau pensii. Nu există joburi private în aceste zone, nu există taxe plătite la bugetele locale. Iar acolo a apărut problema depopulării: 3 milioane de oameni au plecat în străinătate, iar un alt milion s-a mutat în orașele mari”, a explicat Andrei Caramitru, partener în cadrul firmei de consultanță în management Boston Consulting Group. El a fost prezent la ZF HR Trends, evenimentul anual organizat de ZF și destinat pieței muncii.

În opinia lui, această depopulare a zonelor care, teoretic, ar trebui ajutate să se dezvolte face imposibilă dezvoltarea, pentru că fără forță de muncă disponibilă economia acestor zone nu poate să prospere.din țară și alți circa 500.000 au plecat pe termen scurt în alte țări în ulti­mul deceniu, pentru a obține salarii mai mari, dar și pentru că nu aveau lo­curi de muncă disponibile în locali­tățile din care proveneau. Numai în 2015, ultimul an pentru care există date, au plecat circa 190.000 de români în străinătate, număr în ușoară creștere față de anul anterior. Cel mai mare val de migrație externă a fost însă în 2007, primul an de după intrarea României în Uniuniea Euro­peană, când jumătate de milion de ro­mâni au plecat la muncă în străinătate.

Citește în continuare în Ziarul Financiar.