Câți români nu au curent și ce se face pentru a schimba situația? Date din primul REGISTRU electronic național al gospodăriilor fără energie electrică

Peste 11.600 de români, printre care aproximativ 4.800 de minori, locuiesc în gospodării care nu sunt racordate la rețeaua națională de curent, arată primul Registru electronic național al gospodăriilor fără energie electrică, realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), în cadrul unui parteneriat cu Ministerul Energiei, încheiat acum o jumătate de an, pe baza datelor furnizate de consiliile județene. Inițiatorii au înaintat cu această ocazie și recomandări pentru a ajunge la dezideratul de 0 locuințe fără energie electrică, dar și un orizont de timp în care s-ar putea realiza racordarea la această utilitate importantă, ceea ce ar permite o relansare economică a acestor comunități.

Datele Registrului național, prezentate vineri de președintele AEI, Dumitru Chisăliță, alături de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, arată că 5.494 de locuințe nu sunt racordate la curent, dintre care 3.646 sunt locuite permanent. Doar 25% (478) dintre casele în care trăiesc permanent români se găsesc la o distanță mai mare de 2 kilometri de stâlpii de electricitate, în timp ce 3.168 (75%) se află la mai puțin de 2 kilometri depărtare.

Zonele cele mai afectate

Județele unde se găsesc cele mai multe case locuite permanent care nu au energie electrică sunt, conform datelor trimise de consiliile județene și agregate de AEU, sunt Covasna, Satu Mare, Suceava și Bistrița Năsăud.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Potrivit Asociației Energie Inteligentă, în total sunt 11.611 români care stau în întuneric, adulți cu vârsta cuprinsa între 50 – 96 de ani, media fiind la limita speranței de viață din România, dar și 4.777 de copii.

Mai mult, a subliniat Dumitru Chisăliță, 87% din casele locuite fără energie electrică nu au cadastru ceea ce face dificilă abordarea instituțională a rezolvării acestei probleme, astfel că este nevoie de moduri diferite de a gestiona situație.

De asemenea, 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim per persoană și gospodărie în România, chiar și racordarea acestora la o rețea de distribuție, ulterior ar face dificilă plata energiei electrice consumată.

O provocare reală este dificultatea accesului la aceste case, în 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil și în 10% nu există drumuri de acces.

Astfel, construcția de instalații de producere a energiei electrice fotovoltaice rezolvă problema pe termen scurt și lung a caselor fără energie electrică. Acesta este unul dintre demersurile AEI din ultimii ani, prin proiectul Energie Pentru Viață, care a adus lumina în 34 de gospodarii izolate din Munții Apuseni, Ciucului, Vrancei, Giurgeului, Bârgăului și Rodnei.

Datele oficiale arată că, în prezent, doar în 23% din cazuri există sau urmează să se realizeze planuri, strategii, proiecte de electrificare a gospodăriei, într-un orizont de timp de trei ani.

„Analiza statistică arată că în mod natural între 3 – 10 ani toate casele fără energie electrică vor fi abandonate”, precizează Dumitru Chisăliță.

Lipsa racordării la curent are efecte devastatoare, arată situația din singurul județ unde au fost date disponibile privind imobilele fără energie electrică locuite permanent, între anii 2017 și 2024, respectiv în județul Alba: aproape jumătate (45%) din imobilele fără energie electrică au fost abandonate/părăsite/distruse în ultimii 7 ani; aproape trei sferturi (74%) din rezidenți au murit/părăsit locuințele în ultimii 7 ani. Doar 16% din imobile neelectrificate au fost electrificate în ultimii 7 ani, în timp ce media de vârstă a locuitorilor care stau în case neelectrificate a crescut de la 67 la 74 de ani, în același interval.

Care sunt soluțiile propuse

Acțiunile propuse de AEI pentru a remedia această situație acoperă diferitele tipuri de situații descoperite pe teren și în datele oficiale. Printre acestea se numără un Program de responsabilitate socială, cum este Energie pentru Viață – Adoptă o Casă fără Energie Electrică de către toate firmele urmare a unor facilități fiscale, unde ar putea intra imobilele fără acte de proprietate, extinderea rețelelor de distribuție a energiei electrice fezabile – prin impunerea acestei obligații operatorilor de distribuție în a cea de-a cincea perioadă de reglementare a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și elaborarea unui program, de exemplu la Ministerul Mediului, de genul Casa Verde pentru Sărăcie Energetică Extremă.

„Am făcut o socoteală, ne-ar trebui undeva la vrei 12 milioane de euro ca să eradicăm această problemă”, a declarat președintele AEI.

Ministrul Sebastian Burduja a apreciat că există un punct de plecare prin Registrul lansat vineri, și care se dorește a fi actualizat periodic, și a avansat un orizont de timp de 24 de luni pentru a rezolva cazurile mai „ușoare”, respectiv cele care îndeplinesc cât mai multe dintre condițiile impuse de lege, urmând ca acele gospodării unde nu există, de exemplu, acte de proprietate, să fie mobilizat mediu de afaceri.

„Putem avea o segmentare pe tipuri de caz. Unele sunt facile, aproape de rețeaua de distribuție, au cadastru, sunt proprietari și așa mai departe și cred că ele se pot rezolva rapid – fie prin intervenția autorității locale, fie prin mobilizarea de către Ministerul Energiei a distribuitorilor, fie prin a cincea perioadă de reglementare – și cazuri complicate în care într-adevăr lead-ul (coordonarea – eng) va fi la Asociația Energia Inteligentă pentru că se mișcă mult mai ușor decât se poate mișca o autoritate publică, fie de nivel central, fie de nivel local”, a explicat ministrul Energiei.

În aceste cazuri, rolul instituției va fi să stimuleze sprijinul pe care AEI îl poate coopta din mediul privat din sectorul energetic.

„Sunt companii care vor să facă bine, sunt companii unde Ministerul Energiei este acționar majoritar, este o autoritate publică tutelară și atunci noi ne vom strădui să-i mobilizăm să facă acest gest”, a spus Sebastian Burduja, precizând că acțiunile din teren vor fi amînate după 9 iunie, prima dată a alegerilor.

„Sumele nu sunt mari, spunea domnul Chisăliță 12 milioane de euro. Dacă le segmentăm pe cazuri facile versus complicate, probabil că genul de proiecte care ar putea fi implementate de Asociația Energia Inteligentă sunt undeva la două -trei milioane de euro, restul pot fi rezolvate de către distribuitori. Și de aici vreau să-i dau credit, idea îi aparține domnului profesor (Dumitru Chisăliță – n.r.), în sensul în care Asociația Energia Inteligentă face chestiunea asta de ani de zile, iar când am auzit despre asta mi s-a părut de bun simț Ministerul Energiei să se implice și prin pârghiile pe care noi le avem la dispoziție, fie și doar prin acest parteneriat, ca o platformă publică, să mobilizăm mediul privat și, în măsura în care un orice cetățean dorește să ajute, să afle despre această oportunitate”, a conchis ministrul Energiei.

Vineri a fost lansat și primul raport al celui de-al doilea proiect al AEI în parteneriat cu Minsitrul Energiei, care a avut susținerea lui Sebastian Burduja și a Crucii Roșii, Case cu caldură.

Aceasta se adresează familiilor aflate în dificultate aflate în localitățile care nu sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazelor, prin donarea de lemne de foc. Cu sprijinul sponsorilor, până în prezent au fost 546 de gospodării beneficiare, puțin peste jumătate din numărul propus, cele mai multe în Prahova (216) și Giurgiu (200).

Citiți și:

VIDEO EXCLUSIV | Cum să ai curent în casă prima dată la 97 de ani. O asociație din energie instalează panouri fotovoltaice în gospodării rupte de lume

EXCLUSIV VIDEO | Sebastian Burduja, printre voluntari la debutul proiectului „Case cu căldură”. „Este un efort de solidaritate națională”

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele