Câți români și-au dat cheile de la casă băncilor

Publicat: 08 08. 2016, 16:13
Actualizat: 30 08. 2016, 16:33

Legea dării în plată este una dintre cele mai controversate ale ultimei perioade și a ajuns chiar și pe masa celui mai puternic bancher al Europei, președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. În cele din urmă, legea a fost aprobată de Parlament în luna aprilie și a intrat în vigoare în luna mai.

Darea în plată presupune că debitorul care are probleme la plata creditelor imobiliare mai mici de 250.000 de euro se poate prezenta la bancă și în schimbul cheilor imobilului își poate stinge datoria. Concret, orice persoană care a făcut un credit ipotecar va putea să apeleze la darea în plată, însă nu și dacă are un credit obținut prin programul guvernamental Prima casă.

Dacă obligațiile din contractul de credit sunt garantate cu două sau mai multe bunuri pentru a beneficia de darea în plată, debitorul va trebui să cedeze toate bunurile ipotecate. Persoanele fizice care vor vrea să beneficieze de darea în plată trebuie să notifice instituția de credit despre decizia de a ceda imobilul ipotecat pentru a scăpa de datorii. Pentru acest pas va fi nevoie ca debitorul să apeleze la serviciile unui executor judecătoresc, fie la cele ale unui avocat, sau un notar public, se stipulează în legea inițiată de deputatul PNL, Daniel Zamfir.

După apariția legii, prețurile imobilelor au înregistrat scăderi relative, iar unele bănci au impus avansuri minime la creditele ipotecare de 30 – 35%. Revolta băncilor împotriva legii dării în plată prin impunerea unor avansuri minime la creditele ipotecare standard în lei nu a durat decât două luni, în condițiile în care standardele ridicate de creditare nu au făcut altceva decât să trimită vânzările noi în cădere liberă și implicit și veniturile ban­che­rilor de pe acest segment. Potrivit Ziarului Financiar, acum aproape toate băncile se gândesc cum să intre din nou în piață și analizează posibilitatea reducerii avansului, conform reprezentanților asocia­ției băncilor (ARB), iar alte precum BCR și Piraeus au făcut deja pasul înapoi.

BCR, cea mai mare bancă locală, a redus avansul minim de la 35% la 25% doar pentru imobilele ipotecate din 20 de orașe mari ale României: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov, Galați, Ploiești, Oradea, Brăila, Arad, Pitești, Sibiu, Bacau, Târgu Mureș, Baia Mare, Buzău, Botoșani, Satu Mare sau București.

BCR, care majorase avansul la începutul lunii mai, înainte de intrarea în vigoare a legii dării în plată, afirmă că decizia de reducere a avansului a venit după o analiză a evoluțiilor piețelor regionale și a nevoilor clienților.

„Problema de accesibilitate este dată de creșterea avansurilor la creditele ipotecare standard, este o consecință directă a legii dării în plată. BCR nu și-a dorit și nici nu a planificat vreodată creșterea avansurilor la credite, ci s-a dedicat permanent misiunii de a fi cel mai mare și mai accesibil finanțator imobiliar din România.”

Specialiștii din piață se așteaptă ca exemplul celei mai mari bănci din România să fie urmat și de celelalte bănci din sistem.

De altfel, decizia BCR nu este singulară nici în acest moment, în condițiile în care și Piraeus Bank a taiat avansul la creditele ipotecare la 20%. Piraeus Bank, o bancă medie din sistemul bancar local, s-a răzgân­dit în ceea ce privește avansul minim după ce la mijlocul lunii mai urcase suma minimă cerută clienților la 40%, cel mai mare nivel din piață. Nicio altă bancă cu excepția Piraeus nu cerea clienților un avans de 40%, media avansului fiind de 30-35%.

CITEȘTE CONTINUAREA ÎN ZIARUL FINANCIAR