CCR a admis sesizarea Opoziției legată de ordonanța de urgență privind reorganizarea ANAF

Prin urmare, Legea pentru modificarea ordonanței de urgență care vizează reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) urmează să se reîntoarcă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții.

Mai mulți parlamentare ai PNL, USR, PMP și Pro România au sesizat CCR, pe 5 martie, în legătură cu modificarea OUG 74/2013.

Semnatarii sesizării fac referile la două articole din Constituție cel care spune „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare” și prevederea care arată că „în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării (n.n. Guvernului) este obligatorie”.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Prin urmare, din coroborarea celor două dispoziții constituționale, rezultă necesitatea ca orice inițiativă legislativă cu implicații bugetare să fie dezbătută cu informarea prealabilă a Guvernului, care trebuie să se pronunțe asupra oportunității economice și financiare a acesteia.

„Adoptarea unei inițiative legislative cu impact bugetar în lipsa unui punct de vedere al Guvernului și, pe cale de consecință, fără stabilirea sursei de finanțare, poate duce la imposibilitatea aplicării actului normativ din lipsă de fonduri bugetare”, susțin parlamentarii Opoziției în textul sesizării formulate la CCR.

De asemenea, reprezentanții Opoziției argumentează că reglementările proiectului de lege pentru modificarea OUG 74/2013 privind reorganizarea activității ANAF conține reglementări incomplete de natură să afecteze eficiența actului normativ.

În acest sens, Opoziția amintește de modificările aduse articolului 10 din OUG nr. 74/2013, care reglementează înființarea direcțiilor finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, prin divizarea direcțiilor regionale ale finanțelor publice, fără însă a stabili reguli clare în privința modului în care urmează a fi repartizate atribuțiile și personalul către direcțiile nou înființate.

Și articolul 11 alin. (1) din OUG nr. 74/2013, stabilește, în mod sumar, că „patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuția bugetară și orice alte bunuri” se preiau de către direcțiile finanțelor publice județene nou-înființate, fără a se prevedea vreun criteriu pe baza căruia acestea urmează a fi repartizate.

Totodată, propunerea legislativă conține o serie de paralelisme legislative, contrar art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care stabilește că „În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ (…)”, astfel:

„ – potrivit art. I pct. 1, referitor la art. 10 alin. (1) din OUG nr. 74/2013, „În subordinea Agenției se înființează direcțiile finanțelor publice județene, (…), instituții publice cu personalitate juridică”, soluție legislativă preluată și la art. I pct. 1, referitor la art. 10 alin. (7), care prevede că „Direcțiile finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, dobândesc personalitate juridică”;

– la art. I pct. 1, dispozițiile referitoare la art. 10 alin. (5) și la art. 10 alin. (8) au același obiect, ambele stabilind că personalul direcțiilor regionale ale finanțelor publice se preia de către direcțiile finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, în limita numărului de posturi aprobat”, potrivit sursei citate.

Dispozițiile care prevăd că „procedurile aflate în derulare la nivelul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice se continuă de Agenție și/sau de direcțiile județene ale finanțelor publice, respectiv a municipiului București, după caz, conform competențelor (…)”, fără a se identifica cu claritate care sunt procedurile avute în vedere de către legiuitor și fără a stabili cu exactitate care dintre acestea urmează a fi continuate de către Agenție și care de către direcțiile județene.

Partidele de Opoziție vorbesc și despre prevederile care stabilesc că „pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată, Agenția și/sau direcțiile județene ale finanțelor publice, respectiv a municipiului București, după caz, se subrogă în toate drepturile și obligațiile aferente și dobândesc calitatea procesuală a direcțiilor generale ale finanțelor publice din care s-au divizat”, fără a prevedea criterii minimale în funcție de care să se poată stabili identitatea continuatorului direcției regionale a finanțelor publice aflată în litigiu.

„Astfel, pe de o parte, textul nu permite delimitarea categoriilor de litigii în care calitatea de continuator ar urma să aparțină Agenției de cele în care această calitate ar reveni direcțiilor județene și, pe de altă parte, nu sunt prevăzute criterii în funcție de care să se stabilească direcția județeană îndrituită să continue litigiul pendinte”, completează sursa menționată.

Sesizarea a fost semnată de 104 deputați ai partidelor PNL, USR, PMP și Pro România.

Camera Deputaților a adoptat, decizional, pe 27 februarie, legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.