Curtea Constituțională a admis toate sesizările formulate de Opoziție și președintele Klaus Iohannis cu privire la Legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare de Investiții, motivând că un astfel de Fond trebuie înființat prin hotărâre de guvern, a anunțat președintele CCR, Valer Dorneanu.
CCR a discutat, miercuri, pe marginea sesizărilor depuse de PNL, USR, PMP și de către președintele Klaus Iohannis la Legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare de Investiții (FSDI). Argumentul principal oferit în obiecțiile de neconstituționalitate a fost că o astfel de decizie care să înființeze Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) trebuie luată printr-un act al administrației centrale, nu printr-o lege adoptată de Parlament.
Prin urmare, plenul Curții Constituționale a decis admiterea obiecției de neconstituționalitate asupra acestei legi, motivând că FSDI poate fi înființat prin hotărâre de guvern, nu printr-un act normativ al Legislativului.
Pe 15 iunie, grupul Partidului Național Liberal a depus o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională a României, privind proiectul de lege care înființează Fondului Suveran de Investiții.
„Între forma adoptată de Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, și forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, constatăm existența unor deosebiri majore de conținut în privința modului în care se constituie aportul de capital în natură prin adăugarea în forma adoptată de camera decizională a 10 entități economice (dintre care 4 entități economice, antecitate, nu au fost avute în vedere nici în forma inițială a legii și nici după dezbaterea desfășurată în Senatul României)”, se arată în sesizarea depusă de PNL.
Sesizarea a fost semnată de 66 de deputați PNL.
Pe 15 iunie, și USR a anunțat că a contestat la CCR Legea de înființare a FSDI, sesizare care va fi dezbătută, miercuri, de plenul Curții. USR argumentează că a fost încălcat principiul bicameralismului în adoptarea Legii, prin faptul că forma proiectului adoptat de Camera Deputaților, for decizional, este cu mult diferită de cea adoptată de Senat. De asemenea, partidul condus de Dan Barna mai susține că sunt încălcate atribuțiile Parlamentului, prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție, deoarece înființarea operatorilor economici nu poate fi realizată prin lege adoptată de Legislativ, ci de către Executiv. Sesizarea a fost făcută de 51 deputați din USR, PMP și aleși neafiliați.
Totodată, USR mai arată în contestația depusă la Curtea Constituțională că FSDI are parte de tratament juridic privilegiat, pentru că Fondul este exceptat de la aplicarea a numeroase legi care au impact asupra operatorilor economici similari, iar acest lucru încalcă principiului egalității în fața legii, prevăzut la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.
Pe 4 iulie, președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR în legătură cu Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A., susținând că al astfel de decizie trebuie realizată printr-un act al administrației centrale, nu printr-o lege adoptată de Legislativ. Sesizarea de neconstituționalitate formulată de șeful statului către judecătorii Curții cu privire la neconstituționalitate Legii care înființează FSDI are șapte puncte.
Parlamentul a adoptat, pe 7 iunie, proiectul care înființează Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), care va include 33 de companii de stat. Acționarul acestuia va fi statul român, iar capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.
Proiectul inițiat de 181 de deputați și senatori PSD și ALDE are ca scop dezvoltarea și finanțarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiții rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private. Un alt scop al înființării FSDI este administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit.
Legea a fost trimisă de către Parlament spre promulgare președintelui Klaus Iohannis pe 16 iunie.