Ce a făcut Guvernul cu avansul pe care economia a început să-l ia în ultimii doi ani și jumătate
În cei doi ani și jumătate ai actualei guvernări, economia România a cunoscut cel mai mare salt de după criză, avans decimat de măsurile de politică fiscală ce au urmat. Industria, principalul motor care a alimentat creșterea economică de 3,5% din PIB în 2013 a avut rezultate modeste anul acesta. Statul a oprit investițiile publice, iar taxele introduse de Guvern au îngropat investițiile private.
În ciuda promisiunilor de predictibilitate și stabilitate făcute de reprezentanții Guvernului, românii nu se bucură de prea multe locuri noi de muncă. Mai mult, o parte dintre joburile apărute în economie nu sunt în domenii care aduc plus valoare și creștere economică. În acest context, analiștii își revizuiesc în scădere prognozele de creștere economică.
Care sunt principalele motoare de creștere economică ale României
Economia a crescut în 2013 cu 3,5% din PIB, cel mai semnificativ avans din perioada post-criză. Principalele motoare care au alimentat acest avans au fost industria, care a contribuit în proporție de două treimi și agricultura, propulsată de un an agricol cu o producție excepțională. Astfel, în 2013, industria a avut o contribuție de 2,2 puncte procentuale (pp) la ascensiunea economică, iar agricultura de 1,1 pp.
În 2012, problemele din industrie au tras în jos economia. Creșterea economică a fost de doar 0,6% din PIB, în contextul în care industria a avut o contribuție negativă de 2,1 pp.
Anul acesta, Guvernul anticipează un avans economic de 2,5% din PIB, în timp ce Fondul Monetar Internațional estimează un PIB mai mare cu 2,4%. Economiștii sunt mai puțin optimiști în legătură cu evoluțiile din acest an. Luni, BCR, cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor, a redus estimările privind creșterea economiei, prognozând un avans de 1,8% al PIB-ului pentru acest an, pe fondul deteriorării investițiilor publice, dar și din cauza situației incerte a principalilor parteneri comerciali ai României.
Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal și economist-șef Raiffeisen Bank, susține că, deși cea mai recentă prognoză de creștere economică făcută publică de banca sa era de 2% pentru 2014, cel mai probabil, produsul intern brut va avansa cu 1,5% în acest an, cu eventuale „cosmetizări” date de evoluția agriculturii.
În momentul de față, România se află în recesiune tehnică. Mai exact, economia s-a contractat în primele două trimestre ale anului. În primele trei luni, PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de ultimele trei luni din 2013, iar în trimestrul al doilea din 2014, contracția a fost de 1% față de T1 2014.
Economia a câștigat 140.000 de locuri de muncă, dar industria și construcțiile sunt la pământ
Numărul de salariați din economie a crescut în perioada mai 2012 – iulie 2014 cu 141.200 de persoane, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Muncii. Astfel, în iulie, efectivul de salariați era de circa 4,44 milioane de persoane, față de 4,3 milioane în mai 2012.
Sursă date: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Corelate cu datele de la INS, statisticile oficiale arată că România a câștigat locuri de muncă în domeniile IT&C, servicii și horeca (industria ospitalității), în timp ce industria și construcțiile au pierdut circa 21.000 de angajați în perioada 2012-2013.
Astfel, numărul mediu al salariaților care lucrează în servicii a crescut în 2013 cu circa 9.400 de persoane, la 235.000 de salariați, potrivit celor mai recente date ale INS. Pe locul doi în topul domeniilor cu cele mai semnificative creșteri ale efectivelor de salariați se află IT&C cu un avans de circa 8.000 de salariați. Hotelurile și restaurantele și-au adjudecat poziția a treia, cu un număr mediu de angajați de 119.800 de persoane în 2013, în creștere cu 4.500 față de 2012.
La polul opus se află construcțiile, unde numărul mediu de salariați a scăzut cu 10.700 de persoane, industria, unde numărul de salariați a scăzut cu peste 10.300 de persoane și industria energetică. Numărul mediu de salariați care se ocupă de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu circa 7.000 de persoane, potrivit datelor Statisticii.
Șomajul și salariile
În luna august, la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) erau înregistrate 463.865 de persoane, dintre care doar 128.852 beneficiau de indemnizație de șomaj.
Rata șomajului ajungea în luna august la 7,1%, potrivit datelor INS. Statistica estimează totodată că numărul total al persoanelor fără loc de muncă, dar în căutarea unui job este de 654.000.
În timpul guvernării Ponta salariile au crescut cu circa 10%, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Muncii. Salariul mediu net în iulie a fost de 1.683 de lei, cu 153 de lei în plus față de mai 2012, când acesta era de 1.530 de lei. În aceiași perioadă, salariul minim brut a crescut cu 28,5%, de la 700 de lei, la 900 de lei.
Evaziunea fiscală, taxele și veniturile la buget
Evaziunea fiscală din România are o dimensiune foarte ridicată, potrivit celui mai recent raport al Consiliului Fiscal. Anul trecut, spre exemplu, evaziunea fiscală a fost de 16,2% din PIB.
„Dacă România ar colecta impozitele și taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană, în condițiile în care nivelul legal al principalelor taxe și impozite în România este mai mare decât media europeană”, se arată în raportul citat.
Aproximativ 75% din evaziunea fiscală este generată la TVA. În ciuda promisiunilor de reducere a acestui fenomen, Guvernul nu a reușit să obțină rezultate concrete la acest capitol.
Nivelul veniturilor fiscale în raport cu PIB-ul României nu a cunoscut îmbunătățiri semnificative. Astfel, în primele nouă luni din 2014, veniturile fiscale, respectiv din taxele și impozitele percepute de stat, s-au ridicat la 93,2 miliarde de lei, echivalentul a 14,1% din PIB, cu doar 0,1 pp mai mult decât în 2008, când TVA, spre exemplu, era de 19%, față de 24% în prezent.
Mai mult, în ciuda introducerii unor taxe noi, Guvernul nu a reușit să-și majoreze veniturile fiscale, acestea fiind mai mici ca pondere în PIB decât cele colectate în primele opt luni din 2013. Asta în condițiile în care executivul și-a rotunjit considerabil veniturile prin introducerea unor taxe cu impact ridicat.
Guvernul a introdus în 2014 două taxe care au nemulțumit mediul de afaceri, dar și populația: taxa pe stâlp și acciza suplimentară la carburanți.
Impozitul pe construcții speciale, numit de presă taxă pe stâlp, s-a dovedit a avea un impact mai important decât sugerau primele calcule ale executivului. După apariția normelor, care s-au lăsat așteptate cinci luni, companiile au avut surpriza de a afla că impozitul datorat este de două ori mai mare decât se vehiculase în momentul în care a fost introdus noul bir.
În prima jumătate a acestui an, încasările din impozitele și taxele pe proprietate au crescut cu 35% comparativ cu semestrul I al anului 2013, gradul de realizare al programului de încasări fiind de 115,9%. „Această evoluție a fost înregistrată în principal pe fondul creșterii semnificative a încasărilor la bugetul de stat ca urmare a introducerii impozitului pe construcții”, se arată în Raportul privind situația economică și bugetară pe primele șase luni ale anului 2014.
Și veniturile din accize au fost simțitor mai mari. În prima jumătate a anului, veniturile din accize au crescut cu 10,9% față de semestrul I din 2013. Cu toate acestea, Guvernul nu și-a realizat programul, în special din cauza amânării introducerii măsurii cu trei luni.
Practic, în ciuda introducerii unor taxe și impozite noi, executivul a colectat mai puțini bani la buget, raportați la PIB, decât în 2013.