Ce a spus și ce a făcut în realitate Guvernul Ponta. Trei informații cheie care au lipsit din prezentarea premierului

Premierul Victor Ponta a prezentat marți seara, cu două zile înainte de data limită până la care președintele poate promulga Legea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, sursele care ar urma să acopere gaura de 4,8 miliarde de lei de la bugetul de pensii.

În prezentarea premierului, la secțiunea „Cum acoperim costul?”, sunt prezentate patru cifre care, cumulat, ar aduce peste 8,4 miliarde de lei la bugetul statului. Aceste cifre se referă în principal la efectele antrenante pe care le va avea măsura asupra economiei, dar și la banii pe care Guvernul estimează că îi va recupera de la firmele care au acumulat datorii de 41 de miliarde de lei la stat.

Mai exact, Executivul se bazează pe:

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Crăciun din 22 decembrie 2024

18:50

– 1,3 miliarde de lei – încasări în plus la CAS, CASS, contribuții de șomaj, impozit pe venit din crearea de noi locuri de muncă. Din studiile realizate de Guvern reiese că reducerea CAS va face loc pentru 70.000 de noi locuri de muncă.

– 1,25 de miliarde de lei – încasări în plus din TVA, ca urmare a noilor investiții (prin efectul de multiplicare).

– 4 miliarde de lei, dacă se vor recupera 10% din datoriile firmelor aflate în insolvență.

– 1,9 miliarde de lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale din munca la negru; Guvernul se așteaptă totodată să scoată „la alb” circa 77.000 de locuri de muncă.

Din estimările Consiliului Fiscal, evaziunea fiscală din munca la negru a reprezentat anul trecut 2,43% din PIB, procent în scădere față de anul anterior, când evaziunea a reprezentat 2,66% din PIB, însă mai ridicat decât cel consemnat înainte de criză, în 2008, procentul fiind de 1,82%.

La acestea se mai adaugă venituri suplimentare ca urmare a creșterii salariului minim în 2015 și ca urmare a creșterii economice, venituri care nu au fost estimate în cifre concrete.

„Această măsură poate fi în mod sigur nu doar adoptată, ci și păstrată în anii care urmează și, dincolo de calculul strict contabil, sau- cum ar spune cineva – de «contabil de CAP» care doar adună pe o hârtiuță ceva, este sustenabilă din punctul de vedere al politicilor economice fiscal-bugetare promovate în ultimii doi ani și jumătate. Evident că, atunci când iei decizii importante, acestea reflectă o gândire economică. Dacă azi am fi avut același mod de abordare strict, strict numeric și contabil, niciodată România nu ar fi avut cotă unică, nu ar fi redus TVA la pâine”, a spus premierul într-o conferință de presă pe care a părăsit-o abrupt, după ce a răspuns la câteva întrebări din partea presei.

PREZENTAREA GUVERNULUI

Întrebat dacă a transmis prezentarea privind sursele de compensare a reducerii CAS și președintelui, Ponta a spus că precizările se adresează cetățenilor și Parlamentului, unde legea a fost votată cu unanimitate de voturi.

„Eu nu am făcut această prezentare pentru Băsescu, am făcut-o pentru Parlament și cetățenii acestei țări”, a spus el, adăugând că este convins că dacă dorește, președintele poate face rost de aceste date.

„În baza acestora, fiecare dintre cei care au decis și fiecare dintre cetățenii acestei țări vor ști mai departe ce e bine să adoptăm”, a mai spus premierul, adăugând că „interesul Guvernul este de a guverna bine, de a demonstra cetățenilor care e situația economică pe care am preluat-o și ce am putut să facem”.

Ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, a precizat recent că studiile privind reducerea CAS au fost transmise FMI în urmă cu o lună, dar că acestea nu sunt publice și de aceea nu le-a prezentat președintelui Traian Băsescu, la consultările de la Cotroceni. Cu toate acestea, Gerry Rice, directorul de comunicare al instituției, a afirmat că FMI împărtășește obiectivul de a reduce povara fiscală pe muncă, dar trebuie să înțeleagă cum intenționează Guvernul să compenseze deficitul de venituri.

Întrebat dacă aceste cifre sunt cele din studiile confidențiale care nu i-au convins pe reprezentanții FMI, premierul a afirmat „realitatea este cea pe care v-am prezentat-o astăzi și mai departe, fiecare poate să decidă”.

Venituri cu 3 miliarde de lei mai mari decât în 2013

Fiscul a încasat în primul semestru venituri de 97 de miliarde de lei, în creștere față de prima jumătate a anului trecut, a spus premierul. „Am încasat ca venituri la bugetul de stat cu trei miliarde de lei în plus față de anul trecut. Dacă s-ar menține acest trend, ar însemna șase miliarde de lei încasări în plus față de anul trecut”, a explicat premierul.

Întrebat dacă veniturile încasate corespund celor asumate în program, pe baza căruia s-a făcut și bugetul pe anul în curs, Ponta a evitat răspunsul. „Eu v-am prezentat datele, dacă e o eroare sunt sigur că pot să o îndrept”, a declarat premierul.

În primul trimestru din acest an, încasările la bugetul de stat au fost de 51,5 miliarde de lei, cu 2,7 miliarde de lei mai puțin decât cele din program. Practic, Guvernul a colectat doar 94,6% din ceea ce și-a propus.

Pe de altă parte, cheltuielile statului au fost mai reduse decât cele din program cu 6,2 miliarde de lei, gradul de realizare a cheltuielilor fiind în primul trimestru de 89%. Din acești bani, peste 4,4 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro au fost tăiați de la investiții. Acest lucru a făcut posibil ca deficitul din primele trei luni ale anului a fost de 0,1% din PIB, față de estimarea din program, de 0,7% din PIB.

Transferurile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au fost de numai 1,6 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, față de 4,8 miliarde, estimarea din program. Guvernul a realizat astfel 33,5% din ținta propusă pentru primul trimestru. Totodată, cheltuielile de capital au fost realizate în proporție de 61,6%, executivul făcând o „economie” de 1,2 miliarde de lei la acest capitol. La capitolul venituri, Guvernul a avut probleme la fonduri europene și la încasările din TVA. În primele trei luni, sumele primite de la UE în contul plăților efectuate au fost de 878 de milioane de lei, respectiv 37% din ținta de 2,3 miliarde de lei. La TVA, încasările au fost de 12 miliarde de lei, 91,8% din ținta de 13,1 miliarde.

În graficul de mai jos puteți urmări evoluția gradului de colectare a veniturilor la buget, cele mai mari probleme consemnându-se la TVA și CAS.

Ponta, despre fondurile europene: „rata de absorbție de cinci ori mai mare”. CE: România, ultima la absorbția de fonduri

Premierul Victor Ponta a prezentat marți, cu grafice colorate, situația absorbției de fonduri europene, susținând că rata de absorbție a banilor de la Uniunea Europeană a ajuns la 36%, „de cinci ori mai mare decât la finalul  guvernării Băsescu-PDL” .

Cu toate acestea, documente de la Comisia Europeană arată că în domeniul fondurilor europene lucrurile în stau atât de bine precum vrea să convingă premierul. România rămâne ultima țară din UE în ce privește absorbția fondurilor europene în perioada 2007-2013, după cum se precizează în Recomandările Comisiei Europene privind Programul national de reformă al României pentru 2014, document publicat în luna iunie.

„În pofida înregistrării unor progrese importante, rata de absorbție a fondurilor UE rămâne una dintre cele mai scăzute din UE. Caracterul constant deficitar al sistemelor de gestiune și de control, precum și al practicilor din domeniul achizițiilor
publice poate avea un impact negativ asupra pregătirilor pentru noua generație de programe și asupra punerii în aplicare a acestora” , se arată în recomandările CE.

„Corupția și conflictele de interese continuă să reprezinte motive de îngrijorare pentru autoritățile contractante”, „legislația în domeniul achizițiilor publice este instabilă și lipsită de coerență”, se mai precizează în document, experții Comisiei Europene recomandând autorităților, printre altele, „să accelereze absorbția fondurilor UE, să consolideze sistemele de gestiune și de control și să aducă îmbunătățiri capacității de planificare strategică, inclusiv elementului bugetar multianual”.

Cât privește sectorul cu cel mai mare risc de pierdere de fonduri europene, acesta este cel al Transporturilor, după cum a declarat luni ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

„Sectorul Transporturi este sectorul care reprezintă cel mai mare risc de pierdere pe fonduri europene și pentru faptul că au fost contracte de valori foarte mari, dar și din cauza problemelor binecunoscute din anii trecuți”, a spus ministrul Fondurilor Europene, potrivit Agerpres.

Pentru a nu pierde banii europeni pentru Transporturi, ministrul Teodorovici a invocat ca soluție  ca proiectele care deja au fost realizate din bani de la bugetul de stat sau din împrumuturi de la instituții financiare internaționale să fie trecute ca fiind proiecte europene, iar România să ceară Comisiei Europene rambursarea acestor fonduri din bani europeni.

În 2014 și 2015 Guvernul promite 154 de kilometri noi de autostradă, dar în acest an nu a inaugurat nici un kilometru

” Pe infrastructură, am dat în folosință un număr superior de kilometri de autostradă. Toate investițiile finanțate prin Programul Operațional Sectorial Transporturi se află în derulare” , a spus marți premierul Victor Ponta, răsfoind prezentarea în power point pe care o avea pe masă.

În prezentarea oferită presei se arată că în timpul guvernării Ponta au fost inaugurați 254 de noi kilometri de autostradă, iar în 2014 și 2015 vor fi deschiși circulației alți 154 de kilometri de autostradă. În acest an nu a fost inaugurat până acum nici un kilometru de autostradă. În luna mai șefi din CNADNR au declarant că în 2014 vor fi deschiși circulației mai puțin de 100 de kilometric de autostradă.

Întrebat câți din kilometrii de autostradă inaugurați în timpul guvernării Ponta au fost demarați pe vremea fostelor guvernări, premierul a evitat un răspuns, precizând că ” România construiește autostrăzi în special din fonduri europene cofinanțate (cu bani de la buget n.n.)”. El a enumerat, pe repede înainte, câteva din sectoarele de autostradă la care se lucrează în prezent – Nădlac -Arad, lot 1, Sibiu-Deva, lot3.

În ultimii doi ani s-au dat în folosință în România doar 258 de kilometri de autostrăzi, potrivit calculelor gândul.

Cât privește autostrada Comarnic-Brașov, Ponta a declarat marți că ” este în negocieri, eu cred că proiectul Comarnic-Brașov este în continuare un proiect strategic pentru România și cel mai probabil îl va inaugura altcineva, nu eu”.

La șapte luni de la anunțarea câștigătorului contractului de concesiune, contractul nu a fost încă semnat, neavând asigurată finanțarea, după cum a scris gândul

Premierul Victor Ponta a declarat în februarie anul trecut că nu va mai candida la următoarele alegeri parlamentare, în 2016, dacă autostrada Comarnic-Brașov nu va fi executată până la acel moment.