Prima pagină » Economic » Ce crede Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, despre taxa de solidaritate în energie? „În spiritul legii, OMV Petrom ar trebui să o plătească”

Ce crede Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, despre taxa de solidaritate în energie? „În spiritul legii, OMV Petrom ar trebui să o plătească”

Ce crede Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, despre taxa de solidaritate în energie? „În spiritul legii, OMV Petrom ar trebui să o plătească”

OMV Petrom ar trebui să plătească taxa de solidaritate – chiar dacă propriile date preliminare arată că nu se încadrează în categoria companiilor obligate să o achite – pentru că a beneficiat de creşterea preţului şi în spiritul legii și se încadrează, a declarat, joi, președintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, în prima conferinţă de presă a anului.

Bogdan Chirițoiu consideră că OMV Petrom ar trebui să achite taxa de solidaritate stabilită de statul român, prin preluarea în legislația națională a normelor europene, acesta fiind spiritul legii.

OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunţat, joia trecută, într-o informare către Bursa de Valori București că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, impusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022, după ce autoritățile Române au transpus regulamentul decis la nivel european. Oficialii OMV Petrom argumentează că Grupul are „sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului”.

„Expresia e: unde-i lege, nu-i tocmeală. Bănuiesc că legea nu e atât de neclară cât să nu înţeleagă lumea dacă trebuie să plătească sau nu. Legea transpune o hotărâre europeană. În toată Europa s-a spus: companiile astea din energie au beneficiat… nu e vina lor, dar nu e nici meritul lor că au aceste profituri, că au crescut mult preţurile în energie, şi atunci e cumva incorect să le rămână profiturile, pentru că au rezultat din invazia rusească, nu dintr-o performanţă managerială deosebită a lor. Şi atunci nu e corect să le rămână lor profiturile astea foarte mari, trebuia să ia şi statul o parte, mai ales că statul, undeva, trebuie să îi ajute pe cei care sunt afectaţi de creşterea asta mare de preţuri. Şi acesta e un lucru care se întâmplă. România l-a făcut, a fost a doua ţară care a introdus această taxare specială pentru firmele din electricitate şi gaze. După Spania, am fost prima ţară care a introdus-o la sfârşitul lui 2021. Acum, Uniunea a zis: dar şi ăştia din petrol, nu numai energie, numai electricitate şi gaze…Şi a venit statul nostru cu această ordonanţă. Deci, logic ar fi să plătească, că ăsta a fost sensul. Da, Petrom e clar că a beneficiat de creştere a preţului”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.

„Sensul deciziei europene şi sensul legii noastre era ca firme care au beneficiat de acest context – şi nu aveau ele un merit – și cred că Petrom se încadrează. Deci ea, în spiritul legii, ar trebui să plătească. Acum, nu pot să vă spun în litera legii ce s-a întâmplat”, a comentat președintele Consiliului Concurenţei.

Cât estimase statul că va încasa din taxa de solidaritate

Grupul OMV Petrom a anunțat că rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 şi trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023. „Pentru cine cunoaște activitatea Petrom – și sunt convins că decidenții politici știau sau ar fi trebuit să știe cum funcționează – este o companie integrată, care extrage petrol și gaze naturale, rafinează petrolul și vinde produsele obținute prin rafinarea petrolului”, a explicat avocatul Gabriel Biriș, într- scurtă analiză pentru Gândul.

Faptul că Petrom, conform propriilor raportări, are sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului și astfel ar scăpa de la plata taxei de solidaritate nu este „imputabilă” statului român, acestă pondere fiind decisă la nivelul UE, admite Gabriel Biriș. „Ponderea de 75% e prevăzută prin regulament, nu e vina autorităților aici. Însă autoritățile pot fi învinuite de necunoașterea sectorului reglementat. Pentru că, dacă ne uităm în nota de fundamentare a OUG nr. 186/2022, vedem o estimare de venituri la buget, estimare care a fost făcută în principal pe profiturile raportate de Romgaz și Petrom, Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze din Marea Neagră, dintr-un perimetru mic, și ale rafinăriilor”, a detaliat avocatul.

Statul estima că va încasa din această taxă aproape 4 miliarde de lei.  „Venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la cca. 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor”, conform notei de fundamentare a OUG 186/2022.

Romgaz a estimat că va plăti 906,1 milioane de lei „contribuția de solidaritate”, conform Referatului privind bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, dat publicității miercuri.

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat, miercuri, că România va primi în următoarele zile un răspuns de la Comisia Europeană (CE) dacă taxa de solidaritate în energie va fi aplicată şi OMV Petrom. România a cerut clarificări CE privind modul în care trebuie aplicată taxa de solidaritate.

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele

Citește și